Limba noastră cea română

Anterior nu am mai procedat astfel pe blogul meu, însă acum e un caz deosebit. Public pe blog un articol împrumutat de pe ptadevar.wordpress.com, cauza: acest articol merită să fie citit cât de moldoveni, atât şi de români, cu cât mai mare va fi numărut cititorilor, cu atât mă voi simţi mai liniştit că am părăsit Republica Moldova pentru a-mi face studiile în România. Îmi iubesc patria, nu există motiv pentru care nu aş iubi-o, există motiv să nu iubesc cetăţenii moldoveni: pentru prostiile care le facem de-a lungul istoriei, pentru politica murdară, pentru ochii închişi, pentru mâinile lăsate-n jos. Articolul:

Limba este cheia fermecată cu care descui o ţară şi cunoşti un popor (Victor Duţă), o pătrunzi de la rădăcini până în prezentul în care te afli chiar tu. Să cercetăm printr-o retrospectivă evenimentele de acum 20 de ani, atunci cand în jur de 150 000 de oameni din toată ţara s-au strâns în inima capitalei pentru a-şi cere dreptul de a vorbi limba strămoşilor săi.

Limba moldovenească, imnul Limba noastră

După nenumărate încercări cu bastaone de cauciuc, arestări, amendări, maltratări la care a fost supus, poporul şi-a obţinut victoria. Printre lozincile manifestanţilor au apărut “Suveranitate”, “Limbă, alfabet”, “Libertate”, atât de strâns legate între ele, încât nu putem nega afirmaţia lui V. Alecsandri că “Limba este cartea de nobleţe a unui neam” . Deci după “Marea Adunare Naţională” de la Chişinău din 27 august 1989, în care sute de mii de moldoveni ceruseră proclamarea limbii române ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină, în 31 august, Sovietul Suprem al republicii (parlamentul) a votat legile care îndeplineau aceste cerinţe. Este un exemplu perfect în care poporul s-a solidarizat să-şi apere interesele şi probabil interesul istoric, fundamental – limba maternă! Timp de aproximativ 5 ani s-au bucurat moldovenii de limba română ca limbă de stat şi de imnul “Deşteaptăte române”, pentru ca în 1994, prin noua constituţie, să se revină la denumirea oficială din perioada sovietică, aceea de „limbă moldovenească”, fapt absolut nefondat ştiinţific şi care nu pare a fi decât un alt joc politic, iar încercarea din 1996 a preşedintelui Mircea Snegur de schimbare a numelui limbii oficiale în „română” a fost respinsă de Parlamentul moldovenesc. Tot în 1994, imnul “Deşteaptă-te române” a fost înlocuit cu poezia “Limba noastră”, poezie scrisă de Alexei Mateevici, cuprinzând patru strofe de câte 12 versuri. Poezia este un elogiu adus limbii române (fără ca numele limbii să apară explicit) şi un îndemn pentru preţuirea ei, chiar daca voalat s-a încercat menţinerea acestei valori naţionale. Importanţa limbii în definirea identităţii unui popor, se observă cu atât mai mult cu cât aceasta este implicată mai mult în jocurile politice. Un alt punct de reper interesant prezintă şi faptul că, conform art. 13 din constituţia Republicii Moldova, limba de stat este limba moldovenească, iar limba predată în şcoli drept limbă de stat e limba română. Absolvenţii, atât cei care vorbesc limba română cât şi cei alolingvi, dau examen la limba română, această dualitate punând sub semnul întrebării unde se învaţă limba moldovenească, cine o vorbeşte, unde sunt consfinţite regulile acestei limbi şi modul în care aceasta se transmite din generaţie în generaţie.

Glumă

Un studiu absolut fenomenal a fost efectuat de comitetul pe probleme de lingvism al Uniunii Europene care a relevat, în mod absolut surprinzător, că 95.26% dintre români înţeleg spontan limba oficială a Republicii Moldova, respectiv, limba moldovenească. Fenomenul este cu atât mai teribil cu cât limba în cauză este, după cum probabil se cunoaşte, una dintre cele mai noi limbi indo-europene apărute pe planetă. Uluiţi, cercetătorii britanici afirmă că singura explicaţie plauzibilă este că românii sunt înzestraţi genetic cu inteligenţă deosebită, talent în comunicare şi o profundă înclinaţie spre limbi străine. Un argument invocat în sprijinul acestei teorii este şi acela că procentul de 4.74% din populaţie care nu manifestă o asemenea înţelegere spontană este reprezentat de minorităţi naţionale, în special ungare, care de asemenea nu înteleg nici limba română. Studiul a fost demarat de autorităţile europene în încercarea de a cuantifica necesarul de traducători autorizaţi din limba română în limba moldovenească.


Comentarii

One Response to Limba noastră cea română

  1. Alexandra Sfet spune:

    frumos!!! ms ma ajutat mult

Lasă un răspuns