Succes la Ce? Unde? Cînd?
Google 2010 | Măreşte!
Se zice: Cum anul nou îl întâlneşti, aşa şi-l vei petrece. Sunt convins că aceste cuvinte nu se referă doar la întâlnirea noului an. La orice activitate începută cu pasul drept, trebuie să fie o continuare la fel de pozitivă.
În 2010 raionul Anenii Noi a fost cutreierat de echipa "Google" din satul Varniţa. Participând pentru prima dată la jocurile Ce? Unde? Când? cu denumirea "Erudiţii 2010", Vărniţenii au câştigat premiul mare.
Suntem în anul 2011, 19 februarie este ziua luptei, echipa "Google" compusă din cei mai îndrăzneţi şi deştepţi (după părerea lor :p) elevi ai Liceului Teoretic Varniţa au luat direcţia spre Anenii Noi.
Vin să vă susţin dorindu-vă succes! Alături de cuvintele mele cu siguranţă se alătură toţi colegii, profesorii şi neapărat părinţii care şi-au pierdut copiii în labirintele cunoştinţelor. Sunt convins că timpul petrecut în echipă, pregătindu-vă de joc, v-a fost de folos, rămâne doar să folosiţi cunoştinţele corect. Baftă! P.S. Goooooooooogle!
Secrete şi curiozităţi despre YouTube.com
Măreşte poza, click!
1. Jocul Snake (şarpele) în fereastra YouTube:
Ai internet cu viteză slabă şi te plictiseşti până se încarcă video pe YouTube, atunci poţi juca în jocul Snake chiar în fereastra cu video. Pentru a începe jocul apăsaţi Pause apoi apăsaţi simultan pe tastele "Up" şi "Left" adică în sus şi în stânga. Jocul nu lucrează în video mai vechi postate pe YouTube.
Deschidem video interzis unor useri pe YouTube
Cred că a încercat fiecare să monteze un video din diferite imagini sau crâmpee din home video iar toată această compoziţie să fie sub fonul unei melodii dintre cele mai actuale care răsună la radio. Acei care au încercat să încarce aceste creaţii pe YouTube.com, a observat că astfel de video sunt blocate în unele ţări. Cauza acestei limitări este încălcarea drepturilor de autor, de exemplu majoritatea cîntecelor americane aparţin companiei Sony Music Entertainment, YouTube stimează drepturile de autor şi nu permite nimănui să încarce pe YouTube materiale ce aparţin partenerilor săi (Sony Music Entertainment spre exemplu).
Din cauza blocării materialelor video în unele ţări, apar probleme şi pentru vizitători care vor, sau chiar au nevoie să privească un anumit video. Voi încerca în continuare să descriu nişte metode ju ajutorul cărora vom depăşi aceste restricţii:
Alcoolul – ce răhat mai e şi acesta?
Tema alcoolului este una dureroasă pentru mine. Am mai încercat să conving oameni să nu folosească alcool, sau măcar să nu-l utilizeze în cantităţi mari şi să nu-l proslăvească de parcă ar fi o băutură sfântă. Puţine persoane sunt cărora le-au ajuns la cap cuvintele mele, cred eu că nu am mare putere de convingere, însă asta nu mă împiedică să scriu acest articol.
De ce la marea parte dintre oameni orice distracţie se asociază cu alcoolul? De ce toţi consideră că dacă capul e plin de drojdii, atunci distracţia mai seamănă a distracţie, iar pe capul treaz e o simplă şezătoare? Acum cel mai ciudat lucru pe care nu-l pot înţelege (nu sunt prost, am mai mediat, dar întradevăr nu pot înţelege), de ce oamenii bagă în corpul lor mai mult alcool decât aş fi consumat eu simple băuturi răcoritoare şi mâncare luate împreună? Cum poţi să te adăpi până te trezeşti în veceu vometând? Eu introduc în mine acea cantitate de lichid cu care-mi voi potoli setea. Cât de tare trebuie să-ţi fie sete ca să bei dintr-o răsuflare un pahar de vin?...
Imagini false [de Belibov Dan]
Foto: Belibov Dan | Măreşte, Click!
Stereotipurile sunt „idei fixe despre cum este cineva sau ceva în special despre ceva greşit”, conform dicţionarului Cambridge. O dată cu apariţia omenirii au apărut şi contradicţii, conflicte şi discriminare. Ca rezultat am obţinut o societate stereotipizată în orice punct de pe glob.
Ce reprezintă stereotipurile? De unde ele provin? Cît de des ţi-ai dat aceste întrebări?
Stereotipurile la fel ca şi prejudecăţile reprezintă imagini şi opinii, deseori false, ele restrîng posibilitatea de a percepe realitatea. Desigur, ele ne permit să luăm decizii rapid, spontan, dar din păcate nu ar trebui să apelăm des la ele, fiindcă nu redau o imagine complexă. Nu există un set anumit de stereotipuri pe care le posedă fiecare persoană, fiindcă orice stereotip este creat de un anumit individ, în baza unor anumite situaţii sau evenimente. Odată cu formarea stereotipurilor şi prejudecăţilor, noi, devenim dependenţi de ele, la rîndul său ele ne caracterizează şi personalitatea noastră. Fiindcă reprezintă metode de categorisire a lumii din jurul nostru – acestea scad din obiectivitatea perceperii unor evenimente sau persoane, ce la rîndul său e foarte important pentru fiecare persoană şi activităţile pe care ea le realizează.
Politicienii şi media folosesc stereotipurile pentru a crea imagini pozitive despre sine şi negative despre alte persoane. Cu ajutorul stereotipurilor, omul poate fi influenţat de o mulţime de factori, care desigur nu aduc folos persoanei date.
Majoritatea populaţiei nici nu conştientizează că ideile şi gîndurile sale reprezintă stereotipuri. Fiecare îşi formează stereotipurile sale, dar tu alegi: să te conduci de ele, sau nu...
Există dragoste la distanţă?
În acest articol voi scrie despre dragostea la distanţă. Pare a fi o temă complicată pentru unii, alţii însă uşor găsesc răspuns: nu, nu există, ce prostie... Eu sunt de părerea că dragostea la distanţă există, ea poate fi comparată cu un curcubeu: e frumos, când îl vezi apare zîmbet pe buze, cât de rar nu s-ar întâmpla, dar nu-l poţi atinge.
Acei ce zic că dragostea la distanţă e o prostie se împart în două categorii: acei ce n-au iubit şi acei ce iubesc şi n-au simţit distanţă între ei. Nu vreau să-mi impună cineva o altă părere bazându-se pe propria experienţă, nu-i va reuşi, însă încercarea vine n-are.
Zici că ai iubit? V-aţi despărţit din motivul că nu puteţi să vă mai vedeţi? Ţi-a trecut durerea despărţirii? Ai uitat persoana? Eu zic că aceasta n-a fost dragoste. Chiar dacă există un alt motiv care v-a despărţit, fie războiul, fie detenţia sau chiar şi decesul unuia dintre îndrăgostiţi, despre o dragoste adevărată nu-ţi poţi aminti fără lacrimi pe obraz şi durere în inimă...
E dragostea…
Moldova, te urăsc… însă te iubesc!
Mă tem să nu-mi intre în deprindere să scriu articole inspirându-mă de la Andrei Fornea. Nu ştiu ce face şi cum face însă titlurile articolelor sale mă ating, nemaivorbind de conţinut, mereu îmi apare dorinţa să dezvălui tema citită la Andrei, însă în felul meu. De data aceasta am pus ochiul pe articolele: De ce nu plec din Republica Moldova şi Adio Moldova!.
Sunt cetăţean al Republicii Moldova, aici m-am născut şi am fost educat potrivit tuturor tradiţiilor şi deprinderilor poporului moldovenesc. Îmi iubesc ţara, îmi place să o laud în companie de oameni străini. Iubesc satul meu natal, mă mândresc cu el nespus, am contribuit şi eu cât de puţin la dezvoltarea satului şi simt că-mi place să fac asta.
Am crescut deja, nu mai sunt copil, am părăsit cuibul părintesc. Am părăsit Moldova... Nu am părăsit-o pentru totdeauna, sunt aproape, pe partea cealaltă a Prutului. Mereu visam să părăsesc Moldova şi să plec undeva departe, iubesc să călătoresc, vreau să călătoresc, de-aş avea posibilitatea... Când îmi reuşea să ajung undeva departe, mă simţeam liber, îmi plăcea să mă adaptez la o lume străină, să sorbesc din diferenţele care nu le-am mai întâlnit. Mă întorceam acasă şi-mi aminteam acele momente, vroiam să le trăiesc din nou...
Succes la olimpiadă!
Cât am fost elev în Liceul Teoretic Varniţa am avut plăcerea, onoarea şi norocul să particip la olimpiade, cât raionale, atât şi republicane. Eram clasa a 7-a când am participat pentru prima dată la olimpiada raională la matematică, mare îmi era fericirea să aflu că primul loc este al meu. În acele clipe trăiam emoţii foarte puternice. Până la absolvirea clasei a 12-a am apărat cinstea liceului la olimpiade de matematică şi fizică, acum port un dor nebun după acele clipe de liceu.
Oraşul Anenii Noi, 12 şi 13 februarie 2011, se desfăşoară o nouă etapă de olimpiadă raională, profesorii Liceului Teoretic Varniţa şi-au înarmat discipolii cu cunoştinţe şi sunt gata să plece în atac. Printre aceşti bravi ostaşi sunt şi foştii mei colegi de armă cu care umăr la umăr am învins în acest război, sunt şi noi recruţi care cu noi puteri vor completa rîndurile oştii.
Vă urez, dragi colegi şi prieteni, un succes enorm! Voi ţine pumnii pentru voi şi-am să aştept marea victorie! Din această luptă nimeni nu s-a întors învins, fiecare are de câştigat ceva, rămâne după voi să înţelegeţi în ce constă câştigul. Nu permiteţi emoţiilor să vă predomine căci ele sunt cel mai periculos duşman. Gânduri clare şi curate, mintea să fie ferită de orice fluizi negativi, deci BAFTĂ!
Lotul Olimpic 2005-2006
Lotul Olimpic 2006-2007
Lotul Olimpic 2007-2008
Lotul Olimpic 2009-2010
Principial sau încăpăţânat?
Cum credeţi, eu sunt un om principial sau încăpăţânat? Toţi ştiu că e complicat de a găsi limbă comună cu mine, mulţi rămân nesatisfăcuţi după o discuţie cu mine (cauzele diferă în fiecare caz), alţii invers. Care dintre aceste două cuvinte mă caracterizează anume pe mine: principial sau încăpăţânat? Pentru a răspunde la această întrebare ar trebui să observăm prin ce se caracterizează fiecare dintre aceste două noţiuni.
Azi am nimerit într-o situaţie neplăcută, un prieten al meu a prezentat un articol pentru ziarul liceului. Articolul a fost prezentat direct profesoarei care este şi răspunzător pentru acest ziar, începând să-l citească, profesoara a depistat unele schimonosiri de sens. Schimbarea a două cuvinte cu locul, înlocuirea unor cuvinte sau eliminarea acestora duce doar la corectarea acelor schimonosiri şi nu la modificarea întregului sens al frazei. Problema consta în faptul că prietenul a interzis (acest cuvând e cel mai potrivit în această situaţie) să schimbe măcar un cuvânt în articol, fiind convins că articolul este ideal, în caz contrar el refuză ca acest articol să fie publicat în ziar...
