Articole cu Tagul: Romania

Ponta plăteşte pentru defăimarea lui Iohannis în spaţiul online internaţional

Am încercat să fiu cât mai neutru în timpul campaniei electorale însă toată lumea a observat că sunt împotriva lui Ponta, adevărat. Acum scriu din nou despre Ponta, mai exact despre cum acesta plasează publicitate plătită prin Google AdSense pentru a-l defaima pe Iohannis.

Am intrat mai devreme pe dexonline.ro şi am văzut sus o bandă verde pe care scria „Votaţi Iohannis pe 16 noiembrie 2014! Vezi argumentele echipei Dexonline”. Mi-au plăcut argumentele foarte subiective ale echipei Dexonline. Ei, la fel ca şi mine, au pus accent pe calităţile negative ale lui Ponta, în contrast cu care Iohannis pare sfânt. Cel mai mult mi-a plăcut următoarea idee:

Statul de drept necesită, prin definiție, separarea puterilor, care se ţin sub control una pe cealaltă. Concentrarea parlamentului, a guvernului şi a puterii locale în mâinile PSD este deja alarmantă, […] Dacă PSD câştigă şi alegerile prezidenţiale, România va redeveni un sistem monopartid. Faptul că 40% dintre români nu văd o problemă în asta demonstrează starea de manipulare a unei naţii care arăta, în 1989, că urăşte cu toată fiinţa ei totalitarismul.

Inspirat din aceste argumente, i-am dat link şi vărului meu Dan Belibov, care deja a împlinit vârsta majoratului şi are drept de vot. Peste un minut am primit de la el un printscreen unde pe pagină apare un banner albastru cu text negru:

Klaus Iohannis: „N-am fost niciodata in Chişinau”. 

Ponta cerşeşte voturi de la românii de peste Prut sau cum Republica Moldova alege preşedintele României

V-aţi gândit vreo dată că un stat vecin ar putea să aleagă preşedintele altui stat? Acest lucru s-a întâmplat în România, în anul 2009. Pe data de 6 decembrie 2009 românii din România au votat pentru ca Mircea Geoană, reprezentantul partidului PSD să devină preşedintele României. Românilor din străinătate însă nu le-a plăcut această alegere, cum adică urmaşii comuniştilor să ajungă din nou la conducere?

Conform rezultatelor exit-poll-urilor publicate duminică, la ora 21:00, care nu includeau voturile din străinătate, Mircea Geoană era câştigător. Social-democraţii au deschis şampania… A doua zi, pe 7 decembrie, după publicarea rezultatelor din străinătate, Traian Băsescu avea 50,33% din voturi. Social-democraţii au scos vodka…

Presupun că nu o dată l-aţi văzut la televizor pe Băsescu vorbind despre „fraţii de peste Prut”, şi cred că nu o dată aţi auzit declaraţiile social-democraţilor, despre înăsprirea condiţiilor de obţinere a cetăţeniei române pentru cei din Republica Moldova?!

Admitere în România 2014 – 2015

Lista de acte pentru admitere (studii universitare) 2014 – 2015:

1. Cerere de înscriere – formular tip (se va putea obţine la consulat în momentul admiterii sau îl găsiţi în arhiva cu metodologia) descarcă model de cerere completată;

2. Copii legalizate după:

    • diploma de bacalaureat (pentru absolvenţii promoţiei anului curent, dacă încă nu aveţi diploma de BAC, prezentaţi copie după adeverinţa de absolvire a liceului, având înscrisă media anilor de studii şi a examenului de bacalaureat)
    • foaia matricolă privind studiile liceale, în care sunt înscrise şi notele / calificativele obţinute la bacalaureat (descarcă model de foaie matricolă).

3. Copie legalizată a certificatului de naştere (în limba română)

4. Copie legalizată a certificatului de căsătorie (dacă este cazul)

5. Adeverinţa medicală care să permită accesul în colectivitate prezentată în original

6. Xerocopii după:

    • Buletinul de identitate/Cartea de Identitate
    • Anexa la buletinul de identitate cu indicarea domiciliului stabil

7. Xerocopie după paşaport

8. 1 Fotografie 3/4, care se aplică pe cerere

Lista de acte pentru admitere la liceu 2014 – 2015:

1. Cerere de înscriere – formular tip (se va putea obţine la consulat în momentul admiterii sau îl găsiţi în arhiva cu metodologia);

2. Acordul conducerii unităţii de învăţământ preuniversitar (pentru locurile cu scutire de taxe şcolare);

3. Certificat de studii gimnaziale efectuate în Republica Moldova (copie legalizată);

4. Adeverinţă cu notele obţinute la tezele cu subiect unic în România (copie autentificată de unitatea de învăţământ) – pentru cei care au terminat gimnaziul în România;

5. Foaie matricolă pentru ciclul gimnazial (copie legalizată) – pentru absolvenţii de clasa a IX-a din Republica Moldova;

6. Foaia matricolă pentru clasele V-VIII, cu calculul mediei generale (copie autentificată de unitatea de învăţământ), pentru absolvenţii din România;

7. Certificat de naştere sau cartea de identitate (copie legalizată în limba română);

8. Copie după Paşaport/carte de identitate a candidatului şi al părinţilor/tutorilor legali eliberate de autorităţile din Republica Moldova;

9. Acordul scris al părinţilor/tutorelui pentru înscrierea elevului/elevei la concursul de admitere în România (declaraţie notarială); declaraţia notarială a părintelui (tutorelui legal) privind şcolarizarea în România a elevului(ei) minor(e);

10. Adeverinţă medicală tip care să permită accesul în colectivitate prezentată în original;

11. 1 Fotografie ¾ care se aplică pe cerere;

12. Recomandarea în scris a ierarhilor sau acordul conducătorilor locali de culte din România (numai pentru candidaţii la admiterea în învăţământul preuniversitar teologic);

Metodologia de admitere 2014 – 2015:

Metodologia de şcolarizare a cetăţenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România.

Toată arhiva: DESCARCĂ METODOLOGIE ROMÂNI DE PRETUTINDENI 2014 – 2015 (sursa www.edu.ro publicat pe 27.06.2014)

ANEXA 1A Cerere de înscriere la concurs pentru facultate
ANEXA 1B Fişa de înscriere în clasa a IX-a pentru elevi din Republica Moldova, pagina date
ANEXA 1B Fişa de înscriere în clasa a IX-a pentru elevi din Republica Moldova, pagina opţiuni
ANEXA 2 Documentele dosarului de înscriere (Republica Moldova)
ANEXA 7B Locuri alocate în clasa a IX a în România pentru elevi din Republica Moldova 2014-2015
ANEXA 10 Repartizare locuri licenţă Republica Moldova 2014-2015
ANEXA 11 Repartizare locuri licenţă Republica Moldova cu bacalaureat în România 2014-2015
ANEXA 20 Repartizare locuri masterat şi rezidenţiat pentru Republica Moldova 2014-2015
ANEXA 23 Repartizare locuri doctorat pentru Republica Moldova 2014-2015
ANEXA 26 Graficul activităţii Comisiei mixte MEN-MAE

Perioada de depunere a dosarelor 2014 – 2015:

27 iulie – 7 august 2014

Stimaţi elevi şi studenţi, vă informăm că perioadele în care Comisia Ministerului Educaţiei de selecţie a dosarelor pentru Studii în România s-a modificat astfel:

Bălţi, Universitatea “Alecu Russo”:
27.07.2014 – 9:30-13:30; 14:30-18:30
28.07.2014 – 9:30-13:30; 14:30-18:30
29.07.2014 – 9:30-12:00

Chişinău, Secţia Consulară, str. Grigore Ureche nr. 2:
30.07.2014 – 9:30-13:30; 14:30-18:30
31.07.2014 – 9:30-13:30; 14:30-18:30
01.08.2014 – 9:30-13:30; 14:30-18:30
02.08.2014 – 9:30-13:30; 14:30-18:30

Cahul, Universitatea “Bogdan Petriceicu Haşdeu”, Piaţa Independenţei, nr. 1:
04.08.2014 – 9:30-13:30; 14:30-18:30
05.08.2014 – 9:30-13:30; 14:30-18:30
06.08.2014 – 9:30-13:30; 14:30-18:30
07.08.2014 – 9:30-13:30; 14:30-18:30

Ordinea în care se intră la consulatul din Chişinău:

Pe 30.07.2014 tinerii ale căror nume de familie începe cu litere de la A la H inclusiv
Pe 31.07.2014 tinerii al căror nume de familie începe cu litere de la I la P inclusiv
Pe 01.08.2014 tinerii al căror nume de familie începe cu litere de la R la Z inclusiv
În data de 02.08.2014 tinerii vor putea, de asemenea, să-şi depună dosarele la Consulatul din Chişinău indiferent de iniţiala numelui de familie.

În cadrul Consulatului de la Chişinău (Str. Grigore Ureche 2):
candidaţii pentru învăţământul preuniversitar vor depune dosarele la intrarea din str. Grigore Ureche iar
candidaţii pentru învăţământul universitar vor depune dosarele la intrarea din str. Albişoara (lângă benzinărie).

Sursa: Consulatul General al României la Chişinău publicat pe 16.07.2014

Rezultatele admiterii la liceu în România (clasa a 9-a):

1. Lista absolvenţilor de gimnaziu din R. Moldova care au depus dosare (până la data de 3 august) pentru admiterea în clasa a IX-a de liceu în România.

Apasă aici pentru a descărca lista cu candidaţii care au depus până în 3 august.

2. Informaţii despre transferul elevilor în alt oraş/liceu:

Elevii, inclusiv cei care au depus după 3 august şi nu se regăsesc pe lista de mai sus, care vor să ajungă la acelaşi liceu/în acelaşi oraş cu fratele/sora sau cu altă rudă de gradul 1 (mamă, tată) trebuie să depună în perioada 7 – 10 august 2014:

  • O cerere în care să fie trecute informaţiile personale, localitatea şi instituţia unde elevul vrea să înveţe şi numărul dosarului. Cererea va fi însoţită de
  • Copii simple după certificate de naştere ale elevului care aplică şi ale fratelui/sorei ori părintelui care se află în acel liceu/oraş;
  • Copie după carnetul de elev/student al fratelui cu care doreşte să fie împreună sau după adeverinţa de salariat ori alt act care să dovedească că ruda de gradul 1 este stabilită în oraş.

Cererea semnată şi datată şi actele scanate pot fi trimise, către persoana responsabilă Villy Busuioc, la adresa de e-mail: villy.busuioc@yahoo.com

3. Rezultatele finale pentru clasa a IX-a

REPARTIZAREA elevilor din Republica Moldova în clasa a IX-a de liceu în ROMÂNIA pentru anul şcolar 2014-2015

Apasă aici pentru a descărca rezultatele admiterii la LICEU în România.

Rezultatele admiterii la studii universitare de licenţă 2014 în România:

Lista candidaţilor de origine etnică română din Republica Moldova, admişi ca bursieri ai statului român la studii universitare de licenţă în învăţământul de stat din România, începând cu anul universitar 2014-2015 (sursa: edu.ro)

Apasă aici pentru a descărca rezultatele admiterii la facultate în România.


Locuri rămase libere – Sesiunea 2 de admitere pentru facultate

1. Descarcă arhiva de pe http://www2.edu.ro/index.php/articles/22071
2. Deschide „Anexa 2 – locuri neocupate Moldova.pdf” şi alege-ţi locul la care vrei să aplici;
3. Completează „Formular de inscriere la concurs pt locurile libere.pdf” (descarcă model completat – modelul e mai vechi, punctul 3 cu numărul dosarului nu mai trebuie);
4. Formularul cu noile opţiuni poate fi transmis la numărul de fax: 0040-21-312 49 04 sau pe adresa de e-mail: admitereIIdrp@medu.edu.ro (completat de mână şi apoi scanat), până marţi (inclusiv), 09.09.2014

Candidații pentru studii universitare de licenţă care nu au fost admişi, şi care nu se regăsesc pe listele afişate pe site-ul ministerului, pot opta pentru locurile rămase neocupate din oferta iniţială.

Această redistribuire se referă doar la candidaţii care şi-au depus dosarele la misiunile diplomatice ale României din Bălţi, Chişinău şi Cahul, conform prevederilor Metodologiei de şcolarizare a românilor de pretutindeni, începând cu anul universitar 2014-2015.

ATENŢIE: la turul 2 de admitere NU POT ALPLICA persoanele care NU AU APLICAT la primul tur de admitere şi candidaţii care au fost admişi din primul tur dar nu le place locul unde au intrat

Rezultatele admiterii în sesiunea a 2-a

Lista candidaţilor de origine etnică română din Republica Moldova, admişi ca bursieri ai statului român la studii universitare de licenţă în învăţământul de stat din România, începând cu anul universitar 2014-2015, sesiunea II (sursa: edu.ro)

Apasă aici pentru a descărca rezultatele admiterii la facultate în România, sesiunea II.


Vize pentru elevii şi studenţii admişi la studii în România

IMPORTANT: Etnicii români care vor beneficia de programul de burse puse la dispoziţie de Guvernul României, indiferent de nivelul de studii ales (liceu, facultate, master, doctorat) sunt obligaţi să solicite viza de lungă şedere în scop de studii (D/SD) şi, ulterior permisul de şedere aferent, imediat după aprobarea şi publicarea de către Ministerul Educaţiei din România a listelor atât pentru sesiunea I cât şi pentru sesiunea a II-a.

Deţinerea unui paşaport biometric moldovenesc sau orice alt instrument prevăzut de legislaţia naţională şi cea europeană, oferă doar posibilitatea de a intra şi petrece scurte şederi pe teritoriul României de până la maxim 90 de zile în oricare interval de 180 de zile. Depăşirea perioadei maxime de şedere pe teritoriul României în baza unei vize de scurtă şedere sau orice alt instrument echivalent, atrage după sine rigorile legii.

Posesorii de paşapoarte biometrice se pot deplasa în România pentru soluţionarea problemelor administrative (înscriere, cazare, etc.) pe o perioadă de maxim 90 de zile/6 luni, timp în care pot solicita şi obţine viza de studii.

Din data de 25.08.2014 elevii şi însoţitorii pot depune actele la consulatele din Chişinău şi Cahul fără programarea prealabilă.

Pentru depunerea cererilor la sediul consulatului din Bălţi vă rugăm să vă programaţi la callcenter tel: 060601200/060601201

Important: În vederea programării pentru depunerea dosarului de viză, a fluidizării activităţii şi a evitării timpilor lungi de aşteptare la ghişeu, rugăm solicitanţii să îşi deschidă vizele în portalul http://evisa.mae.ro/ro_home.

DOCUMENTE NECESARE LA SOLICITAREA VIZEI PENTRU ELEVII/STUDENŢII BURSIERI AI STATULUI ROMÂN:

Pentru elevi:
– formular de viză tip D (descarcă formular | descarcă model completat)
– paşaport valabil (original şi copie)
– buletin de identitate (original şi copie) – dacă este cazul
– 2 fotografii color recente (dimensiunile de 3,5 cm x 4,5 cm)
– Copia listei aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei. Adică pagina cu numele din lista elevilor admişi de la Inspectoratul Şcolar IAŞI
– Certificat de naştere (original şi copie)
– Cazier judiciar pentru minorii care au împlinit 16 ani (original şi copie)
– Declaraţie notarială de la ambii părinţi din care să rezulte că aceştia sunt de acord ca minorul să-şi facă studiile în România (original şi copie)
– declaraţie notarială de la părintele care nu însoţeşte minorul în România din care să rezulte că este de acord ca acesta să se deplaseze în România, însoţit de celălalt părinte. Pentru minorii care vor fi însoţiţi de alte persoane decât părinţii (se acceptă rude de gradul I şi II dovedit prin documente), se va prezenta acordul notarial al ambilor părinţi
– Asigurare medicală de călătorie pentru 90 de zile (original şi copie)

Pentru însoţitorul elevului:
– formular de viză tip A, B, C (descarcă formular | descarcă model completat)
– paşaport valabil (original şi copie)
– 2 fotografii color recente (dimensiunile de 3,5 cm x 4,5 cm)
– Copia listei aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei
– Certificat de naştere şi buletin de identitate (original şi copie)
– Certificatului de naştere al copilului pe care îl însoţeşte (original şi copie)
– Asigurare medicală de călătorie pentru 90 de zile (original şi copie)
– Dovada mojlocului de transport sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto
– Dovada mijloacelor financiare de întreţinere sub forma unui extras de cont pe numele solicitantului de viză din care să rezulte faptul că acesta deţine în cont suma minimă de 500 euro.

IMPORTANT: Se va accepta obţinerea unei vize de intrare în România în scopul însoţirii elevului în vederea înscrierii la studii DOAR DE CĂTRE O SINGURĂ PERSOANĂ (părinte sau rudă de gradul I şi II).

Pentru studenţi:
– formular de viză tip D (descarcă formular | descarcă model completat)
– paşaport valabil (original şi copie)
– buletin de identitate (original şi copie)
– 2 fotografii color recente (dimensiunile de 3,5 cm x 4,5 cm)
– Copia listei aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, (adică rezultatela dmiterii, doar foaia unde apare numele solicitantului).
– Certificatul de naştere (original şi copie)
– Cazier judiciar (original şi copie)
– Asigurare medicală de călătorie pentru 90 de zile (original şi copie)
În cazul studenţilor admişi fără bursă: dovada mijloacelor de întreţinere sub forma unui extras de cont pe numele solicitantului de viză din care să rezulte faptul că acesta deţine în cont suma minimă de 500 euro

Pentru eventualul însoţitor al studentului (rudă de gradul I sau II):
– formular de viză tip A, B, C (descarcă formular | descarcă model completat)
– paşaport valabil (original şi copie)
– 2 fotografii color recente (dimensiunile de 3,5 cm x 4,5 cm)
– Copia listei aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, doar foaia unde apare numele solicitantului.
– Certificatul de naştere (original şi copie)
– Certificatului de naştere al studentului pe care îl însoţeşte (original şi copie)
– Asigurare medicală de călătorie pentru 90 de zile (original şi copie)
– Dovada mojlocului de transport sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto
– Dovada mijloacelor financiare de întreţinere sub forma unui extras de cont pe numele solicitantului de viză din care să rezulte faptul că acesta deţine în cont suma minimă de 500 euro.

IMPORTANT: Se va accepta obţinerea unei vize de intrare în România în scopul însoţirii studentului în vederea înscrierii la studii DOAR DE CĂTRE O SINGURĂ PERSOANĂ (părinte sau rudă de gradul I şi II).

Sunt admis în România. Ce fac mai departe?

  1. Ai cetăţenie Română?
    1. Da? Atunci treci direct la punctul 2!
    2. Nu? Aşteaptă informaţii despre viză, strânge dosarul pentru viză şi mergi la consulat să o faci. Chiar dacă ai paşaport biometric, oricum trebuie să faci viză! Mai sus scrie de ce.
  2. La liceu/facultate trebuie să mergi atunci când începe cazarea, ca să nu stai pe stradă, deci, intră pe site-ul instituţiei sau sună la secretariat să afli când cazează.
  3. Nu uita că eşti admis ca Etnic Român. Ministerul Educaţiei Naţionale trebuie să trimită spre facultăţi listele cu persoanele admise la ei, asta îi afectează doar pe studenţi. Chiar dacă a început cazarea, nu te du la facultate până nu ştii sigur că lista a ajuns la universitate, altfel vei sta în stradă.
  4. Caută o persoană care deja învaţă în oraşul unde te duci, sau contactează reprezentanţii asociaţiilor studenţeşti. Ei te vor ajuta cu înscrierea la liceu/facultate, cu cazarea şi acomodarea. Nu ignora acest punct că singur n-ai să te descurci.
  5. Să ai la tine următoarele acte:
    1. Diploma de BAC/de gimnaziu;
    2. Foaia matricolă;
    3. Copie legalizată după certificatul de naştere;
    4. Adeverinţa medicală în original;
    5. Mai multe fotografii 3×4 cm şi 3.5×4,5cm, vei avea neovie de ele pe parcurs, fă mai multe;
    6. Să ai un „dosar tip plic” alb, uite în google cum arată;
    7. Recomand să ai copii legalizate şi la alte acte, de exemplu la diploma de BAC/de gimnaziu sau la paşaport, pot fi utile mai târziu.
  6. Totul este în regulă? Atunci urmează să mergi direct la instituţie, să depui la secretariat actele în original şi în aceeaşi zi să te cazezi.


Consulat european într-o Moldovă înapoiată

Notă introductivă: Acest mesaj este adresat lui Dumitru Crudu. Nu cunosc această persoană, nu am văzut-o niciodată şi pentru prima dată am citit un material publicat de el pe un portal de ştiri faţă de care am tot respectul. Din păcate „povestea” publicată de Dumitru m-a indignat foarte mult şi nu mă pot abţine să nu critic această publicaţie. Cunosc ca un debater experimentat şi ca blogger că nu trebuie să criticăm persoana ci ideea din acest motiv rog adresarea la persoana a doua din articol să nu fie considerată drept ofensă la adresa persoanei. Am scris mesajul meu sub această formă din motiv că materialul publicat de Dumitru la fel a avut o tentă personală, ceea ce nu e deloc profesional pentru un adevărat jurnalist independent.

Materialul publicat de Dumitru Crudu se numeşte „Consulatul român din Chișinău: o poveste de groază„, vă recomand pentru început să faceţi cunoştinţă cu cele scrise de Dumitru accesând site-ul sursă printr-un click pe titlul materialului sau să mergeţi în josul paginii pentru a vedea materialul citat (în caz că va fi şters de pe site-ul sursă) şi eu la rândul meu, cu toată stima indic sursa spre moldova.org.

Mesaj:

Am stat şi eu o noapte sub consulat să depun dosarul pentru studii în România, am stat să îmi fac viză, am fost şi eu la consulat să depun jurământul, am sunat şi eu pe acele numere de telefoane de zeci de ori să ajut pentru programare diferite persoane, dar acest articol chiar e dus la extreme, plin de exagerări şi vă spun de ce:

1. Dumitru, dacă ai spus că ai paşaport Român care ţi-a expirat, cum tu vroiai să îţi faci viză? Cetăţenii Români nu îşi pot face viză pentru a intra în România, e o lipsă totală de logică, e nonsens. Dacă a expirat paşaportul Românesc atunci tu ai venit să faci viză în cel Moldovenesc? Dar pentru ce, dacă tu poţi trece vama cu paşaportul Moldovenesc şi cu certificatul de cetăţenie ori cu cel de naştere Româneşti. Pentru mine cred că acest lucru va rămâne un mister, dar nu-i pe asta.

2. După lege viza se eliberează în 5 zile lucrătoare, dacă dosarul a fost depus pe data de 5, începând cu ziua următaore, adică cu 6 trebuie să adunăm încă 5 zile lucrătoare + încă 2 de weekend, primim cifra 13. Concluzia: cei de-au făcut rezervarea de transport au recomandat prost să-ţi faci programarea pe data de 12, trebuie să ai capul tău pe umeri.

3. Legislaţia prevede că solicitantul vizei trebuie să prezinte un set de acte, chiar dacă mergi în România cu bicicleta sau cu calul, trebuie să prezinţi dovada de transport, fie aceasta permis de conducere, actele pe automobil şi cartea verde, vie rezervarea locului la autocar, fie contractul de cumpărare a bicicletei sau actul de posesie a bicicletei pe numele tău, ori o procură de la vreun cunoscut care îţi dă în folosinţă acea biciletă. Dacă nu ai nici unul dintre aceste acte nu ai de ce să te plângi la consulat sau pe internet.

Învăţăm limba română şi scăpăm de moldovenisme

Noroc! Mă numesc Alina Atamanciuc, studentă la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Navigând pe net, am observat mulţimea de întrebări de la basarabenii care vor să studieze în România şi, respectiv, un mare număr de articole menite să-i ajute să se încadreze în societatea românească, însă am fost atrasă de o problemă importantă – problema dialectului. Din cauza dificultăţilor de socializare şi comunicare în primul an de studii, am hotărât să scriu acest articol în care să specific principalele diferenţe de exprimare a cetăţenilor Republicii Moldova faţă de cei din România. Vorbesc despre dialectul muntenesc, considerat cel corect şi oficial, pentru că, în cazul în care eşti înmatriculat la Iaşi sau  Cluj, sfaturile mele probabil îţi vor fi inutile.

Pentru început voi vorbi despre cum se salută, în Bucureşti cel puţin. Băieţii spun „Salut!”, iar fetele „Bună!”, dimineaţa ai să auzi străzile pline de „Neaţa!”. Să nu te miri dacă unele persoane în loc de „La revedere!” îţi vor spun „Bună ziua!”, nu este corect literar, dar în limba vorbită este frecvent utilizat. La fel, în loc de „Mulţumesc!”, ai să auzi adesea „Săru’ mâna!”, în România această expresie este folosită pe larg însă, dacă eşti fată, nu cumva să-i spui unui tânăr „Săru’ mâna!”.

În loc de „Şi mai faşi?” e mai binevenit să foloseşti „Ce faci?”, dacă cineva îţi dă întrebarea respectivă, nu e neapărat să povesteşti tot ce ai făcut pe parcursul zilei, e suficient să răspunzi „Bine” sau, dacă ai o expresie a feţei super tristă, răspunde „Naşpa”. Dacă vrei să întrebi ceva, foloseşti formula de adresare „Nu te supăra” în loc de „Scuză” (Ex: Nu te supăra, cât e ceasul?). Nu uita că, de obicei, românii sunt foarte amabili, dacă ai împins pe cineva din neatenţie, neapărat să spui „Pardon”. Dacă cineva este trist, dă dovadă de bunul simţ şi întreabă-l: Eşti supărat? Ce ai?.

Admitere în România – întrebări şi răspunsuri

Cum cauţi mai repede întrebarea de care ai nevoie:

1. Apeşi Ctrl+F pe tastatură;

2. În spaţiul care a apărut introduci cuvântul cheie. Ex.: „cetăţenie”, „foaie matricolă”;

3. Apeşi Enter şi vezi unde apare cuvântul cheie în text, dacă nu e întrebarea potrivită mai apeşi Enter până găseşti întrebarea de care ai nevoie ori până ajungi la sfârşit de pagină.

Rog să citiţi atent, în comentarii nu răspund la întrebări care se regăsesc pe această pagină.

 

Care este formula de calcul a mediei? Câte locuri sunt la universitatea x sau facultatea y? Când se depun dosarele?

INSIST să deschideţi şi să citiţi metodologia, veţi fi surprinşi să aflaţi că metodologia conţine practic toată informaţia de care aveţi nevoie.

Pentru elevi trebuie acordul ambilor părinţi? Ce fac dacă un părinte este plecat peste hotare?

Minorii au nevoie de acordul ambilor părinţi (dacă sunt în viaţă) sau al tutorelui legal.

 În cazul în care un părinte este în străinătate el trebuie să facă la notar declaraţiile necesare şi să le trimită în original acasă. După asta actele vor fi traduse în limba română la birou autorizat de traduceri (în cazul în care sunt în altă limbă) şi legalizate.

Rezervaţia de zimbri Haţeg – Slivuţ

Zimbru din Romania

Ştiaţi că: Deşi multă lume crede că zimbrul este acelaşi animal cu bourul, de pe stema istorică a regiunii Moldovei şi de pe steagul Republicii Moldova, această afirmaţie este una falsă. Bourul este o specie de bovine, dispărută în secolul al XVII-lea.

La fel de curios este faptul că ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar din Transilvania în 1790, astfel zimbrul a dispărut din actualul spaţiu Românesc şi nu au mai existat timp de 150 de ani. Abia în 1958 specia a fost reintrodusă în România, după ce doi zimbri au fost aduşi din Polonia în pădurea Slivuţ de lângă oraşul Haţeg, judeţul Hunedoara. Despre această rezervaţie voi povesti în continuare.

În anul 2012 în România populaţia zimbrilor a ajuns la aproape 100 de exemplare care trăiesc în rezervaţii, în grădini zoologice sau în libertate, fiecare exemplar însă este supravegheat deoarece această specie este în pericol. Chiar dacă rezervaţia Haţeg – Slivuţ nu deţine cel mai mare număr de zimbri, aceasta este ce mai „bătrână” rezervaţie unde a călcat noua generaţie de zimbri români. Acum în zimbrărie trăiesc 2 masculi, 4 femele şi 4 pui, în total 10 zimbri.

Zimbrii din Hateg

Câteva motive de ce ar trebui sau aţi putea să vizitaţi această rezervaţie:

1. Zimbrul este cel mai greu animal de pe uscat din Europa şi foarte puternic. Inima se bate mai repede atunci când auzi răsuflarea mascului care stă după un gard fraged pe care el l-ar da jos, dacă ar şti că poate :).

2. Acest animal este o parte din istoria României, eşti tu Român sau turist străin, ca să simţi România, trebuie să-i simţi istoria.

3. Rezervaţia are o amplasare geografică bună. Dacă vrei să vizitezi mai multe destinaţii turistice, poţi începe de la Târgul Jiu, unde sunt Coloana Fără Sfârşit, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii de Constantin Brâncuşi, apoi trecând de Parcul Naţional Defileul Jiului, ajungi şi la Rezervaţia de zimbri Haţeg – Slivuţ iar călătoria poate continua cu Castelul Corvinilor şi la sfârşit Cetatea Deva.

4. Pentru a ajunge în rezervaţie trebuie de parcurs un drum cu lungimea de 3 km prin pădure, drum îngust dar renovat. Se trece cu automobilul lejer însă recomand o viteză cât mai mică pentru a admira peisajul.

Zimbraria Hateg - Slivut

Dacă nu te-am convins să vizitezi această zimbrărie – nu are rost să mergi. Ca să simţi frumuseţea acestui loc trebuie să vrei, dar dacă nu vrei, nu te poate impune nimeni. Vă mulţumesc pentru lecturare şi ne vedem la Haţeg.

Discriminare rasială în universităţile din România

discriminare reasiala in romania

Un copil afro-american bea de la o cişmea rezervată negrilor, pe gazonul Tribunalului din Carolina de Nord, anul 1938. Sursa: wikipedia.org

Am ajuns în secolul XXI şi tot ne ciocnim cu probleme rasiale. În România, după Revoluția din 1989, au fost adoptate o serie de legi care să apere interesele minorităţilor împotriva discriminării, aceste legi pot fi uşor găsite pe internet.

În luna octombrie toate universităţile din România încep anul universitar, studenţii din toată ţara şi din străinătate vin să primească un loc în cămin. Am fost la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, să ajut o fată din Republica Moldova cu înregistrarea la facultate şi cu cazarea. Bineînţeles că fără peripeţii şi „vîpendreoj” din partea universităţii nu s-a putut. Dacă eşti student străin trebuie să vii din timp să te înregistrezi la facultate pentru că dacă vii în „termen legal” poţi să nu mai ai loc. Coada mare de la uşa căminului la fel era doar pentru români iar cazul excepţional cu studentul străin trebuia să fie analizat la sfârşit, adică peste 5 ore şi dacă mai rămân locuri. Nu aici se ascunde discriminarea care m-a mirat, Românii şi Moldovenii totuşi sunt de aceeaşi rasă, europoidă.

Pentru probleme mai delicate studenţii se adresau la „şăful” căminelor, străinii tot acolo. Coada mare, în faţa noastră un băiat de rasă neagră care vroia să ceară şi el cămin, şi când l-a ajuns rândul, „măria sa” (adică şăfu) a spus:

– Tu eşti unicul student „străin” (se referea doar la negri, pentru că alături era fata din Moldova pe care n-a luat-o în calcul), nu-ţi dau cămin, doar dacă va mai veni cineva „ca tine”.

Cam asta a fost. Dacă omul are mai multă melanină în piele (pigmentul de care depinde culoarea pielii) înseamnă că trebuie să trăiască în cameră doar cu „de-ai săi” pentru că românilor le este frică ca nu cumva noaptea să-l vadă deasupra patului.

Interziceţi minorilor să iasă la manifestaţii!

Marşul Unirii din 16 septembrie

Am scris mai devreme o postare cu titlul „De ce un necărturar pleacă la Marşul Unirii?” unde am criticat foarte rece un blogger, dar l-am criticat constructiv. Am hotărât să-l găsesc şi să-i arăt articolul şi să-mi mai cer o dată scuze că mi-am permis aşa să scriu despre el, sperând că nu l-am umilit. Am găsit blogurile acestuia, am găsit chiar şi numărul de telefon, am intrat pe profilurile de pe reţelile de socializare şi am fost uimit de ce am văzut: un copil de 15 ani (apasă pe imagine).

Acum stau şi mă gândesc că toată critica mea a fost doar o aberaţie, că băteam în perete deoarece nu consider că merită să explici unui copil, care încă nu a învăţat la şcoală toate regulile din limba română, despre ortografie. Am lăsat totuşi postarea, ca pe viitor, când va atinge majoratul, să intre şi să-şi vadă greşelile, sper că atunci va râde când va citi.

Alt ceva m-a deranjat foarte mult, de ce acest copil scrie aşa lucruri urâte despre un alt popor dacă el are 15 ani şi nici istoria n-a învăţat-o cum se cade la şcoală, şi unde se uită părinţii acestuia? De ce părinţii îi permit să scrie pe internet expresii de acest gen: (pedo)Ruşii; pe(d)ovarăşi; cioban alcoolic sau unui degradat mintal; comuiştii cu 1000 de retardaţi plătiţi ş.a.m.d. Intru pe profilul acestuia şi văd că are de toate, călătoreşte şi se odihneşte prin diferite ţări, se implică în proiecte, părinţii îi dau tot de ce-ar avea nevoie un copil, de ce lui i-ar trebui să se implice în activităţi extrimiste?! Chiar aşa de tare îl deranjează faptul că suntem un stat independent?! L-ar deranja procesul de perfectare a vizei pentru ca să meargă în Bulgaria la „Rusalka”?! Sau părinţii lui sunt nemulţumiţi de situaţia din ţară şi îşi folosesc odrasla pentru a-şi potoli stresul?!

Un copil de 15 ani a fost folosit, exploatat, trimis prin Chişinău să lipească abţibilduri cu „invitaţie” la marşul unirii. Copilul clar că a acceptat propunerea, el şi pe facebook a scris că i-a părut „interesantă” această activitate, pentru că la vârsta asta el se simte important, solicitat, folositor pentru societate.

Am o propunere, hai să nu permitem minorilor să participe la manifestaţii. Atâta timp cât minorul sub 18 ani nu are dreptul la vot, consider că nici la manifestaţii/mitinguri nu trebuie să participe, pentru că e acelaşi lucru: personalitatea îşi arată poziţia socială, iar el, copil fiind, nu trebuie să aibă aşa poziţie, el trebuie să se joace cu maşinelile şi să privească „The Lion King”. Părinţii care-şi lasă copiii singuri să meargă la aşa evenimente trebuie pedepsiţi, poate atunci vom prinde la minte. Cunosc mai multe persoane minore care au intenţia de a participa la Marşul Unirii, din propria iniţiativă şi fără acordul părinţilor.

Părinţi, aveţi grijă de copiii voştri! Copii, este periculos, dacă aruncă „opoziţionarii” cu ceva în toţi zece mii câţi sunteţi, poate să nimerească în tine, şi cine va purta răspunderea pentru tine când tu mergeai singur pe străzile capitalei în mijlocul mitingului?!

De ce un necărturar pleacă la Marşul Unirii?

Blogul unei noi generaţii

Am primit azi de la o persoană un link spre articolul „De ce plec eu la Marşul Unirii?” (mai jos am publicat şi conţinutul acestuia), articol postat pe blogul Tinăr.EU (Update 2015: Site-ul nu mai este disponibil), acolo sunt mai mulţi autori care susţin că întreţin „Blogul unei noi generaţii”. Pentru început: eu nu am nimic împotriva acelui blog şi eu nu am absolut nimic împotriva Marşului Unirii, eu şi singur am participat la Hora Unirii din Bucureşti şi am fost fugăriţi de Jandarmerie, am participat şi la activităţi organizate tot de Acţiunea 2012. Mesajul meu se adresează doar autorului acelei postări, adică lui Adrian Pleşca (eu nu ştiu cine e acesta, să mă scuze dacă sunt rău, dar asta-i realitatea).

Adrian e pentru unirea Republicii Moldova cu România, e împotriva Ruşilor, care sunt şi ei oameni, şi are o poziţie agresivă. Agresivitatea e un lucru rău dar acum articolul meu cred că e la fel de agresiv, aşa că vom accepta de data asta agresivitatea (scuzaţi că am repetat de 4 ori cuvântul agresivitate, de 5). Adrian a încercat să scrie articolul folosind doar limba Română, adică pur Română, cu „” peste tot, ca să demonstreze tuturor că întradevăr e pentru unire (ce a băgat în ghilimele sau cu litere ruseşti e doar sarcasm). Sărmanul om, nu ştia el că în limba Română nu există cuvântul „sânt”. Să explic: în Republica Moldova litera „” există doar în cuvântul România, în rest peste tot se scrie „Δ, în acest caz va fi corect „sînt”, atunci când în ţara din dreapta Prutului corect va fi „sunt”. Mă voi repeta: cuvântul „sânt” n-a existat niciodată.

A fost folosit în contextul: „Vreau să-mi apăr ţara mea de opinii şi acţiuni staliniste ce sânt activ promovate de câţiva pe(d)ovarăşi.”

Altă gafă, cuvântul „mental” folosit în contextul „…vocabularului unui cioban alcoolic sau unui degradat mental.” (evident că despre ruşi se spune). Stimate Adrian, vocabularul tău lasă de dorit, scuze dacă te jignesc, dar mă repet: eu doar fac constatare de fapt, nu inventez. Dacă vei consulta dicţionarul vei vedea că cuvântul pe care ai vrut să-l foloseşti provine de la substantivul „minte” şi se scrie de fapt „mintal” iar cuvântul scris de tine e în limba Franceză, citat din Dexonline: