Articole cu Tagul: studentie
Cristina Matei: oportunitățile studenției în Târgu Mureș
Să fiu studentă în Târgu Mureș consider că a fost una dintre cele mai frumoase provocări pe care mi le-a oferit viața. Accept provocările. Astfel, cu mare plăcere am acceptat-o și pe aceasta.
Pot spune că am fost și eu dependentă de familie, prieteni și chiar de întreaga Moldova până a veni aici. Sincer mi-a fost destul de greu să mă despart de plaiul meu drag. Îmi aduc bine aminte că am format un ocean de lacrimi împreună cu familia și prietenii înainte de a mă urca pentru prima dată în autocarul Chişinău – Cluj Napoca. Menționez că nu este cursă directă spre Tg. Mureș, oricum nu e o problemă să venim cu cei din Cluj. Pe drum facem maxim 10 ore și asta doar în cazul în care nu așteptăm 5 ore la vamă. Probabil, unele persoane consideră că Tg. Mureș e la o distanță prea mare de casă (aproximativ 500 km) și că vizitele în Republică vor fi rare, dar oricum se merită pentru că acest oraș într-adevăr este unul deosebit.
De ce Târgu Mureș? Pentru că este orașul cu cele mai multe clădiri art nouveau din România: Palatul Culturii, Palatul Administrativ, UMF, Liceele Papiu, Unirea și Bolyai. Are cea mai mare Grădină Zoologică din România. Este orașul cu cei mai mulți maghiari din România (poți avea și prieteni maghiari nu doar români). Biblioteca Teleki este prima bibliotecă publică din România, care conține cărți și documente unice în lume, de exemplu copia Declarației de Independență SUA. În Palatul Culturii găsim cea mai puternică orgă din România cu 4488 tuburi și 3 claviaturi iar vitraliile Palatului au fost premiate în anul 1914 la San Francisco.
Anastasia Voleanski: Iașiul cultural văzut cu ochii artistului în devenire
Sunt studentă la Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi. Să fii student la arte e o poveste aparte, o poveste cu zmei şi zâne.
Am aflat că sunt admisă la Iaşi în primele zile ale lui septembrie. Eu, fata curajoasă, nu aplicasem la vreo universitate din Moldova, aşa că mi-am pus la încercare norocul. Şi uite că norocul a vrut să fie. Am decis, noi cu mama, să mergem totuşi la Universitate să vedem care e treaba. Am urcat în primul autobuz spre Iaşi şi am ajuns la destinaţie pe la ora zece. Ne-am pornit pe jos de la gară spre Universitate. A durat ceva timp pâna am găsit unde trebuia să ajungem. Şi iată că pe la 11:30 eram la secretariatul Universităţii. Listele cu cei admişi încă nu ajunseseră şi cei de la Universitate înca habar nu aveau despre existenţa noastră (a studenţilor din Basarabia).
Chiar dacă am fost admisă prin minister, trebuia să dau examene de aptitudine pentru a fi înmatriculată la facultate. E şi normal, dacă nu ştii să cânţi (voce, instrument) sau să le ai cu muzica, nu ai ce face la facultatea de muzică. Examenul consta din proba de specialitate (canto, instrument) şi proba de teorie şi solfegiu. Într-un final, confuzia cu listele s-a rezolvat, de cântat am cântat şi la facultate am intrat (wow, Rimaaaa!).
Cristian Pădureac: despre subtilitățile studenției în Iași la Universitatea Tehnică
Sunt student în anul I al U.T. „Gh. Asachi” din Iaşi la Automatică şi Calculatoare, Tehnologii Informaţionale. În principiu puteam alege orice universitate tehnică din România, dar am auzit că în Iaşi se fac studii bune plus distanţa Iaşi – Bălţi e de doar ~100 km și se mai ofereau locuri cu bursă așa că aveam şanse mari să o primesc, profit! Legat de aplicare pe locuri cu bursă, recomand să nu credeţi pe cei care îşi declară pe internet notele de la BAC sau liceu, mulţi mint pentru a-şi mări şansele de admitere, săriind concurența. Înainte de a depune dosarul am vorbit cu foarte multe persoane: profesori, studenţi şi cei care au terminat licenţa, pentru a mă informa.
Câteva sfaturi:
După ce aflaţi rezultatele admiterii, în primul rând vă interesaţi la universitate (prin telefon sau email) despre documentele pe care va trebui să le aveţi cu voi şi când le puteţi depune. În al doilea rând, găsiţi basarabeni care au fost admişi la aceeaşi universitate şi alegeţi o dată pentru a merge împreună. O să vă fie mai uşor în echipă, nu vă veţi pierde prin oraș. Ar fi bine să căutaţi şi studenţi, basarabeni sau români, din ani mai mari, care să vă ajute în caz de apar probleme. Pe Facebook căutaţi grupuri de genul: Basarabeni în/din (nume oraș), Studenţi din (nume oraș). Depunerea actelor în principiu nu e o problemă şi dacă nu e rând, va trece rapid. La mine a durat mai mult întrucât mi-am făcut în Iaşi la notar un document.
Cristina Clima: despre Cluj și aproape doi ani de studenție
Totuși Clujul e minunat…
Salutare, dragi cititori! Acesta este un articol despre un oraș de suflet, despre un sistem educațional diferit, dar nu perfect, despre voluntariat și organizații studențești, despre accentul basarabean, despre integrare și provocări, despre oameni frumoși și perspective de viitor. Mai pe scurt, este despre orașul din inima Transilvaniei – Clujul.
Dacă sunteți în căutarea orașului din România unde vreți să mergeți la liceu sau la facultate, dacă sunteți studenți în alt oraș și vă gândiți să vizitați un oraș frumos sau să faceți un master, dacă vreți să studiați în cea mai bine clasată universitate din țară, ”Babeș-Bolyai”, dar pe lângă asta să vă puteți implica într-o multitudine de proiecte studențești, atunci vă recomand cu căldură și încredere să veniți la Cluj-Napoca.
Cristina Tăbureanu: învățământul agronomic în Iași pentru basarabeni
Eram încă la liceu şi aveam dorinţa de a pleca la Iaşi, să-mi fac studiile universitare. Iniţial voiam să aplic la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” nefiind hotărâtă ce facultate şi ce specializare să aleg,dar am ajuns la universitatea agronomică, c’est la vie. La sfârşitul lunii iulie 2015, am mers la Cahul şi am depus dosarul pentru 3 universităţi din 3 oraşe diferite, am fost acceptată la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi (prima opţiune). Majoritatea prietenilor şi cunoscuţilor care învăţau la Iaşi erau la UAIC, nu la USAMV şi era cam greu pentru mine să decid. Totuşi am pus multe întrebări la momentul potrivit şi am ales să plec. Am schimbat învăţământul de la Chişinău pentru cel ieşean. Nu am sunat la facultate să-mi verific locul, nimic, am făcut bagajul şi am plecat.
Universitate
Universitatea cuprinde 4 facultăţi, eu sunt la facultatea de zootehnie, specializarea “control şi expertiza produselor alimentare” , e puţin dificil, se învaţă multă chimie, dar e şi interesant. Profesori foarte buni specialişti, merită respect. Universitatea este modernă, amfiteatre recent renovate, laboratoare de chimie dotate, iarna e foarte cald. În linii mari, condiţii foarte bune pentru a studia, dacă vrei bineînţeles. Programul este puţin încărcat, ceea ce ţine de orar, de la 8:00 până la 20:00, dar cu pauze şi ferestre între cursuri, seminare şi laboratoare, depinde de alcătuirea orarului.
Victoria Zubenco: experiența de student basarabean în Craiova și studiile Teatrale
“Dacă dai mult într-un perete, într-un final el se va prăbuși”
Încep cu acest citat pentru că mulți studenți, atunci când ajung în situații dificile, refuză să găsească căi de abolire a problemei și “își lasă mâinile în jos”. În acest articol vreau să povestesc despre experiența mea nebună de studentă în Craiova.
Până în primul an de colegiu mă gândeam foarte mult la ceea ce vreau să devin când “am să cresc mare”, și mă deranja că toți colegii mei deja știau că se vor face medici, juriști, economiști etc. Situația s-a schimbat în primul an de colegiu, în care eu am decis că mă fac actriță. Adevărat e că cerul și pământul s-au schimbat în ochii părinților când au aflat vestea. Și normal, când mama se gândea că fata ei va deveni profesoară de limbi străine, că acum așa e “moda”. Datorită multor negocieri, explicări și lacrimi, părinții au fost de acord ca eu să mă fac artist, dar cu condiția că termin 4 ani de colegiu, în urma căruia trebuia să devin “manager în turism” și plec să-mi fac studiile la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Eu fericită de biruința mea asupra standardelor, am zis că așa fac, dar în capul meu deja era construit planul ideal de evadare, și anume studiile în România. După ce m-am văzut cu diploma de BAC în mâini le-am zis părinților că plec și nimeni nu mă va putea opri. De data aceasta părinții au avut o reacție mai liniștită, știind că nu are nici un rost să se pună cu gândacii din capul meu.
Rodica Roșca: studenția în micul și liniștitul oraș Bacău
Istorioara mea este pe cât de stranie, pe atât de hazlie. În viața mea totul este spontan, astfel, și alegerea de a face studii în Bacău a fost cât se poate de spontană.
De când mă țin minte doream să fac studii în România, după ce am dat BAC-ul, au ajuns plasată într-o dilemă: Ce fac după? La ce universitate depun? Ce oraș?
Dificila mea alegere a fost ușurată oarecum de părinți care mi-au spus că ei vor ca eu să învăţ mai pe aproape de Republica Moldova. Astfel visul meu de a studia la Cluj s-au spulberat într-o clipită și am rămas cu niște opțiuni oarecum vagi, orașe de care am auzit foarte puţin. Deoarece în Iași nu se ofereau locuri la jurnalism sau comunicare, prima opțiune a fost Bacău. Un oraș în care nu am fost niciodată și nu am știut lucruri importante despre acesta. Am depus dosarul dezamăgită, deoarece visul meu de a studia la Cluj a fost spulberat, iar opțiunile au fost alese la nimereală.
Pavel Domnescu: viaţa de student în Oradea
Aventura de student în România a început cu mult înainte de BAC, în minte. Mă frământa mereu gândul ce să fac după ce termin liceul, unde mă duc?! Nuștiu cum, dar am ales Oradea, poate cel mai frumos și liniștit oraș din România. Acum sunt student la Facultatea de Economie, Management.
Oraşul Oradea
Oradea, mai demult Oradea Mare, este reședința și cel mai mare municipiu al județului Bihor, situat în vestul României, pe râul Crișul Repede, în imediata apropiere a frontierei cu Ungaria.
Țicău Elena: Cum am ajuns studentă la Brașov și care-mi sunt impresiile la sfârșitul primului an
Să fiu sinceră, viața de student mi s-a părut dintotdeauna fascinantă. Când am ajuns în ultimul an de liceu eram deja convinsă că vreau să o petrec în România. Nu știam ce vreau să studiez sau unde, pur și simplu aveam visul acesta roz că oriunde în România voi avea o experiență frumoasă. Am început să-mi conturez o oarecare direcție în ultimele două luni de școală. Pentru că obiectul meu preferat la școală a fost dintotdeauna limba engleză am decis să o studiez și mai departe, fiind sigură că având studii superioare pe bază de limbi străine îmi voi putea construi mai ușor un viitor, oriunde în lume. Am mers pe Limbi Moderne Aplicate, franceză-engleză, urmând să mă ocup de traducere și interpretare.
Depunerea dosarului pentru studii
De partea cu depunerea actelor la ambasadă am trecut foarte ușor. Fiind domiciliată la sudul Moldovei, urma să depun actele la Ambasada din Cahul. Am mers acolo în a doua zi, de la primele ore ale dimineței, pentru că eram speriată că va fi foarte multă. Spre surprinderea mea, până la ora 9 s-au adunat maxim 20 de persoane, nici nu a mai fost nevoie de vreo listă ca să ne cheme pe rând. Am intrat toți odată. Am avut toate actele în ordine și cererea completată încă de acasă, aşa că am scăpat în 5 minute.
