Îmi pare rău

Îmi pare rău că sunt gelos.
Visez un univers frumos
Şi des mă rog la Dumnezeu
Ca-n el să fim doar tu şi eu.

Îmi pare rău, sunt egoist,
Aş prefera să nu exist,
Însă eu sunt! Voi fi mereu,
Îmi pare rău…

Îmi pare rău de-acel trecut
Cînd am putut, dar nu am vrut
Să-ţi spun ce tare te urăsc
Însă eu mint… Eu te iubesc!

Îmi pare rău că te-am ţinut
De mînă, dar nu am putut
S-o ţin mai strîns, s-o ţin mereu,
Îmi pare rău…

Îmi pare rău că te priveam,
De frumuseţe ameţeam
Însă tăceam şi nu ţi-am zis
Că flacăra din ochi s-a stins.

Îmi pare rău că am avut
Curajul iar să te sărut
Şi să-nţeleg că eşti un zeu,
Că tu eşti idealul meu
Care mă-nvăluie, mă strînge
Veninul tău pătrunde-n sînge
Şi flacăra-n ochi a învis
Deoarece ea nu s-a stins.

Îmi pare rău de tot ce-a fost,
Viaţa pierdută fără rost,
Cuvintele pierdute-n vînt,
Prostiile ce-mi trec prin gînd

Însă eu ştiu că eşti a mea
Sunt gata să ajung o stea
Ca să o prind la tine-n păr,
Nu-mi pare rău…

Nu-mi pare rău deloc că-ţi scriu
Căci doar cu tine vreau să fiu!
Eu te iubesc, şi sunt al tău!…
Nu-mi pare rău!