Articole din categoria: Acte

Preschimbarea permisului auto străin cu unul românesc

Ai ajuns aici căutând cum se echivalează permisul de conducere moldovenesc sau cum echivalezi permis auto străin în cel românesc. Această procedură se numește preschimbarea permisului auto. În acest articol voi explica cum se preschimbă un permis de conducere moldovenesc în unul românesc dar pentru permisele din alte țări procedura este similară. Pentru asta trebuie să răspundem la câteva întrebări.

Care este legislația?

Pentru început îți las aici legislația care reglementează preschimbarea permisului. Acesta este Ordinul nr. 163/2011. Dacă cauți pe net găsești în anexă la legislație cu lista țărilor care pot să facă preschimbarea fără a susține examen dar și poate vrei să citești textul legii că ți se pare mai clar?!

preschimbare-echivalare-permis-de-conducere-romanesc

Cine poate să o facă?

Orice persoană cu domiciliu sau cu reședință în România poate să își facă preschimbarea permisului auto. Chiar dacă nu ai cetățenie românească, tot poți face acest lucru.

Domiciliu în România poate avea doar un cetățean român. Reședință poate avea atât cetățeanul român cât și un cetățean străin. Reședința este adresa scrisă pe un permis de ședere sau într-un buletin provizoriu. Mai multe detalii despre acest aspect citiți în acest articol.

Svetlana Brazdă: Tranfserul studenților moldoveni între universitățile din România

Probabil mulți s-au întrebat cum e să te transferi de la o universitate la alta, fiind student basarabean în România? Am să vă vin în ajutor prin intermediul acestui articol.

Articolul va fi mai mult o relatare a exeprienței personale și voi exemplifica cu problemele pe care le-am întâmpinat eu personal. Voi relata și despre felul în care am reușit să rezolv lucrurile. Totuși, sper să vă fie de folos. Legile se schimbă, universitățile sunt diferite, condițiile se schimbă, însă birocrația rămâne neschimbată.

Biografie: basarabeancă, admisă în Universitatea din Craiova, anul de studii 2016-2017, FEFS, specializarea kinetoterapie și motricitate specială (cu bursă). Transfer în Universitatea din Oradea, aceeași specializare.

Imagine sugestivă cu Svetlana Brazdă, autoarea articolului.

Imagine sugestivă cu Svetlana Brazdă, autoarea articolului.

Ca să te transferi trebuie să îndeplinești toate condițiile de mai jos:

  • Să nu ai restanțe;
  • Transferul se face cel puțin după anul 1 dar nu în anul terminal. Dacă ai de învățat 3 ani, te poți transfera doar în vacanța de vară după anul 1;
  • Trebuie să ai minim 30 de credite transferabile. Într-un an universitar poți strânge cel mult 60 de credite. În urma transferului, materiile care au fost studiate în universitatea de unde vii, se vor echivala în univeristatea unde urmează să înveți. Dar vor fi și diferențe. De exemplu, eu am avut materii în anul 1 în Craiova, care în Oradea nu erau deloc, sau care în Oradea se făceau în anul 2. Astfel, dacă aduni creditele tuturor materiilor echivalate pentru anul 1 în Oradea, suma trebuie sa fie minim 30.

Teoretic, transferul de la o universitate la alta cuprinde 3 etape:

  1. Acceptul universității unde se transferă studentul;
  2. Acceptul universității de unde pleacă studentul;
  3. Acceptul Ministerului Educației.

Practic, a fost așa:

  1. Am vorbit cu cei din Oradea după primul semestru an 1. Mi-au dat acceptul verbal, dar mi-au zis să vin după ce se termină semestrul 2.
  2. La început de iulie am sunat în Oradea și am discutat situația mea. Ei mi-au spus ce acte vor de la mine. Am stabilit data când merg la ei, ca să analizeze dosarul (copiile tuturor actelor din dosarul meu din Craiova + copii la actele personale + declarație că nu dețin buletin românesc + ordinul de la minister conform căruia am fost admisă).
    Sfaturi:

    • e bine să ai copii legalizate la absolut toate actele;
    • declarația pe proprie răspundere trebuie să fie făcută la un notar din România și să cuprindă fraza „declar pe proprie răspundere că nu dețin carte de identitate eliberată de către autoritățile din România” – pe lângă declarația aia de la admitere mai trebuie și aceasta.
    • Ordinul: eu am obținut acest ordin timp de vreo 10 zile. Acest ordin nu este pur și simplu lista celor admiși în anul în care ai fost admis. Acest ordin este trimis de la Ministerul Educației din România direct către universitățile din țară. Ordinul este compus din 2 părți. Prima pagină unde scrie ORDIN și apoi Anexa, adică lista studenților. Teoretic acest ordin ar trebui să fie printat și adăugat la fiecare dosar în parte, practic, poate fi oriunde în universitate. Dacă ești norocos și-l ai în dosar, felicitări. Dacă nu, spor la căutat. Eu am încercat să fac rost de ordin direct de la cei de la minister, însă degeaba, au zis că universitatea este obligată să-l dea și sigur este la universitate. Apoi am tot trecut pe la secretariat și decanat ca până într-un final să se găsească acel ordin la rectorat.
  3. Toate actele în regulă. Urmează completarea unui formular (eu l-am primit de la univeristatea din Oradea). Acesta se completează în 2 exemplare.
  4. Etapa semnăturilor. Pe aceste 2 formulare trebuie să semneze șefii din ambele universități. În cazul meu, secretara din Oradea care s-a ocupat de mine și de dosarul meu a rezolvat și semnăturile. Eu doar am mers și am luat formularele și toate actele anexate. A urmat partea veselă. Cerșitul semnăturilor din universitatea de unde plec.
    Atenție! E necesar să te grăbești puțin, eu am ajuns pe 31 iulie în Craiova (din 1 august e vacanță în toate universitățile). În cazul meu a trebuit să semneze cei de la secretariat, decanul și rectorul.
    Sfaturi:

    • În caz că nu găsești persoana care trebuie să semneze, sunt și alte persoane în universitate, care au drept de semnătură. Adică, dacă ajungi la ușă și ți se spune că „d-nul cutărescu nu este, veniți peste o lună”, nu pleca. Cere să semneze persoana cu drept de semnătură (sunt mai multe, pe cineva tot găsești pe loc).
    • În caz că nu te lasă să intri la cineva „mai mare” gen d-nul rector, folosește-te de cei din jur. De exemplu, lângă rectorat sunt multe cabinete cu prorectori și mulți alți oameni importanți. Bate la ușă, spune problema, și ei te vor trimite la rector, astfel ajungi la cabinetul omului și zici la secretară că vii de la șeful mai mic și ai de semnat asta. La mine a funcționat.
    • Cere-ți drepturile folosind combinația de curaj și smerenie.
    • Semnăturile au principiul de la mic la mare. Rectorul nu semnează dacă ceilalți nu au semnat.
  5. Retragerea actelor de la universitatea de unde pleci. După ce am avut toate semnăturile, am mers la secretariat și mi-am retras originalele din dosar, și în loc a fost pus formularul (doar un exemplar) cu toate semnăturile. Celalalt exemplar, semnat, împreună cu actele în original și alte acte pe care le-au cerut cei din Oradea (am scris mai sus despre ele) au plecat la secretariatul Universității din Oradea.
  6. Avem acceptul universățitilor, urmează să primim acceptul ministerului.
    La această etapă ministerul, teoretic, nu ar trebuie să refuze transferul. Pasul acesta este mai mult o chestie birocratică. Atâta timp cât universitățile s-au înțeles, pe cei de la minister nu-i interesează prea mult. Eu nu am auzit sa fie refuzat cineva, totuși s-ar putea să fie și astfel de cazuri.
    Bun, Universitatea din Oradea și-a luat angajamentul să trimită personal dosarul meu la Ministerul Educației (dar am înțeles că nu este obligația universității să facă acest lucru). Ministerul Educației, după ce analizează dosarul, emite și trimite un alt ordin de accept al transferului.

Se pare că totul e bine, dar toutși a intervenit o problemă. Dosarul meu a fost trimis către minister la început de septembrie, dar răspunsul nu venea. Există și o dată limită până când poate fi trimis dosarul de transfer, informația poate fi găsită pe site-ul ministerului. Atât eu cât și cei de la universitate am dat telefoane și email-uri către minister, ca într-un final ei să trimită un ordin nominal provizoriu (eu nu l-am văzut, doar mi s-a spus că gata, sunt admisă și am toate drepturile de student în cadrul universității din Oradea).

Niște sfaturi la final de articol: să ai multă insistență, răbdare și să te documentezi bine. Trebuie sa cunoști și să consulți cât mai des metodologia anului tău, chiar e bine să o ai la tine printată pentru că ar putea să existe situații când ai nevoie să te consulți cu metodologia sau să arăți persoanelor interesate.

PS: Locul la buget și bursa de 65 euro nu se pierd.

Studenți etnici români: depunere dosare direct la universitate vs. depunere dosare prin consulat

Ministerul Educației Naționale din România a anunțat că din acest an studenții Etnici Români din unele țări vor depune dosarele direct la universități. Nu va mai veni comisia la consulatele din țara origine pentru preluarea dosarelor. Hai să analizăm punctat plusurile, minusurile și să tragem o concluzie.

coada-consulat-admitere

Citiți acest articol până la capăt și veți afla cea mai mare taină și anume: de ce unele state vor depune actele direct la universitate iar alte state (ca de exemplu Ucraina), depun la consulatele din acele state. De la Cernăuți până la Suceava doar e mai aproape decât de la Chișinău, nu? Păi fiți atenți la articol!

Propuneri pentru îmbunătățirea Metodologiei de admitere pentru Etnici Români 2017-2018

Metodologia de admitere pentru etnicii români pentru anul de studii 2017-2018 a fost publicată mult mai devreme față de anii precedenți. Totodată această metodologie a suferită multe modificări majore, de exemplu, pentru studiile de licență admiterea se va face direct la universitate. Este un lucru bun sau nu? Părerea mea o veți afla citind acest articol.

Anul acesta Ministerul Educației Naționale ne-a propus nouă să contribuim la îmbunătățirea metodologiei. Asta am și încercat să fac. Sper ca echipa, care a scris metodologia, să fie foarte receptivă și să accepte propunerile mele. Reprezentanții asociațiilor, organizațiilor, ligilor și ale federațiilor de studenți basarabeni s-au unit pentru a veni cu o propunere către minister (cel puțin eu am înțeles că s-au unit). Textul de mai jos va fi trimis spre MEN. În același timp îndemn și reprezentanții studenților să preia și să includă în propunerea lor aceste sugestii. Cine știe, poate Ministerul nu mă ia pe mine în serios și ignoră mesajul meu, atunci măcar studenții să facă ceva în acest sens.

metodologia-dezbatere-2017-2018

Metodologiile asupra cărora am intervenit sunt atașate aici (ciclu universitar) și aici (ciclu preuniversitar). Aceste fișiere nu reprezintă varianta finală a metodologiei! Este doar un text publicat pentru dezbatere și pentru îmbunătățire! Pentru a urmări actualizarea informațiilor despre admitere vă rog să accesați pagina Admitere România 2017-2018.

Important: comentariile la adresa metodologiei pentru ciclul universitar sunt valabile și pentru metodologia de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar.

În ce situație ai nevoie de permis de ședere în România, buletin provizoriu sau viză de flotant?

Cred că ai o nelămurire și nu știi ce acte trebuie să îți faci ca să te afli legal pe teritoriul României. Când faci permisul de ședere românesc? Sau când faci buletin? Ori dacă nu poți să faci buletin simplu, atunci de ce să faci un buletin provizoriu românesc? Și ce-i asta viză de reședință? Hai să clarificăm lucrurile.

În acest articol este scris inclusiv despre cei care nu au cetățenie Română. Dacă vrei să vezi exact actul de care ai nevoie, treci la partea 2. Dar dacă vrei să înțelegi termenii și să cunoști legea, citește partea 1. Te rog să citești și a treia parte, unde dau răspuns la cele mai des întâlnite întrebări.

permis-viza-de-resedinta-card-de-identitate-provizoriu

Partea 1. Definiții și legislație

Cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele;

–  domiciliul persoanei fizice este la adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală;

–  reşedinţa este adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu.

Permis de ședere temporară pentru elevi și studenți în România

Permisul de ședere temporară este un act emis de statul Român care permite cetățenilor străini să se afle pe teritoriul României mai mult decât ar putea sta în baza vizei sau în baza pașaportului biometric. De aici rezultă că un cetățean Român nu poate să obțină permisul de ședere. Precizez acest lucru deoarece mai multe persoane, care au Certificatul de Cetățenie Română, sau care au deja Certificatul de Naștere, încearcă să obțină permisul de ședere și sunt dezorientate când află că nu pot să facă acest lucru. Despre cei cu Cetățenie Română voi aminti mai târziu, dar acum să trecem la străini.

permis-de-sedere-student-romania

Trebuie să știi că permisul poate fi obținut de cetățenii străini care au intrat în România în baza vizei de lungă ședere (viză de tip D). Perfectarea sau prelungirea permisului se poate face pentru o perioadă de 1-5 ani, prin depunerea unei cereri însoțite de o serie de documente solicitate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în funcție de scop.

Important este să știi că trebuie să depui actele pentru permis cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea permisului de ședere anterior sau înainte de expirarea vizei. Altfel trebuie să scrii explicație de ce ai venit mai târziu sau trebuie să plătești amendă. În cel mai rău caz, dacă deja expiră sau a expirat actul anterior, vei fi nevoit să revii în țara de reședință, să faci o viză nouă și numai atunci să te întorci pentru a face permis.

Ce se întâmplă dacă ești student basarabean și obții Buletin Românesc

Mai mulți tineri nu înțeleg ce se întîmplă în cazul în care sunt elevi sau studenți Bursieri ai Statului Român, învață în România și obțin buletin cu domiciliu pe teritoriul Statului Român. Răspunsul e simplu: ei trec la contract iar dacă au ascuns că au buletin, vor întoarce banii investiți în această persoană de la momentul obținerii buletinului. Vă explic și de ce.

În introducere aș mai adăuga că sunt multe persoane care susțin că nu e corect să li se retragă bursa. Internauții susțin că este ilegal să fie impuși elevii și studenții să restituie banii, referindu-se la niște avocați misterioși care susțin că teoretic ar câștiga în instanță procesul împotriva Statului Român, dar nu au făcut acest lucru niciodată. Unul dintre internauți este blogger-ul Vitalie Cojocari, pe care îl urmăresc de mult timp dar la care am citit vreo trei articole despre acest subiect și care m-au indignat enorm. M-a indignat modul în care scrie despre acest subiect pe care nu îl cunoaște, faptul că scrie periodic despre asta și folosește titluri strigătoare pentru articole. Concluzia: periodicitatea și titlurile sunt pentru vizualizări, nu pentru adevăr, adică cu scop filantropic, nu nobil.

Hai să fiu eu nobil și să analizez subiectul din perspectiva legii, nu a sentimetelor.

buletin-romanesc-studenti-etnici-romani

Elevii și studenții, atunci când depun dosarul la consulat, semnează și cererea de admitere care face trimitere directă și care se bazează pe legile din Metodologia de admitere. Adică dacă elevul sau studentul semnează cererea de admitere, el își dă acordul cu ceea ce scrie în metodologie și se presupune că a și citit-o. Oare ce spun acei avocați care se bat cu pumnu-n piept, necunoașterea legii te eliberează de la răspundere? Pentru că blogger-ul Vitalie a scris despre trei tineri care nici nu știau că primesc bursa ilegal, dar în practică se presupune că ei asta știu și ascundeau intenționat această informație, ceea ce reprezintă o ilegalitate.

Procedura de admitere la Masterat în România pentru etnici români din Republica Moldova

Studiile sunt o activitate prioritară pentru cel care tinde necontenit spre succes, cunoaștere și afirmare proprie. Dar admitem că nu te mulțumești cu ceea ce ai  cucerit până acum și vrei să-ți depășești propriile limite. Uite aici unu mini ghid pentru un potențial masterand în România.

Informaţiile din acest articol sunt inspirate din propria experiență și au fost testate în timpul admiterii la Universitatea din București, Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării, anul 2015.

Marina Manastîrlî - autor articol

Marina Manastîrlî – autor articol

Există 4 scenarii pentru viitorii masteranzi în România:

Scenariu 1: 

Eşti absolvent de licenţă în Republica Moldova şi nu ai cetăţenie română sau ai cetăţenie dar nu ai buletin românesc.

În acest caz poţi să te înscrii la facultate numai la contract. Poţi să alegi orice universitate, privată sau de stat, cert este că nu ai nicio şansă să înveţi la buget în România. Dacă totuşi ai cetăţenie, este obligatoriu să ai şi buletin.

Crezi că reuşeşti să îţi faci buletinul? Dacă da, atunci evoluezi până la scenariul 2.

Scenariu 2: 

Eşti absolvent de licenţă în Republica Moldova şi ai cetăţenie română, inclusiv buletin de identitate românesc.

Dacă faci parte din această categorie, poţi să te înscrii la buget în România dar ai nevoie de echivalarea diplomelor. Precizez că aplici pentru locuri de români, ca orice cetăţean al acestui stat. Articolul ce urmează este destinat acestei categorii de oameni. Pentru detalii citeşte articolul de mai jos.

Scenariu 3:

Eşti absolvent de licenţă în România dar nu ai cetăţenie română ori o ai dar nu deţii un buletin românesc?

Atunci te poţi înscrie pe un loc la buget alocat Etnicilor Români. Admiterea se face direct la universitate, se susţine şi examenul de admitere, iar locurile sunt separate, destinate numai moldovenilor din aceeaşi categorie. Pentru mai multe detalii despre actele necesare sau despre locurile alocate te adresezi la secretariatul facultăţii unde vrei să te înscrii, dar în principiu setul de acte este similar cu actele pe care le prezintă românii.

Dacă crezi că reuşeşti să obţii buletin românesc până începe perioada de admitere, atunci nu ai ce căuta pe această pagină. După ce primeşti buletinul te încadrezi în categoria de români, cei mai obişnuiţi români, iar informaţiile despre admitere le afli la fel cum fac şi românii.

Scenariu 4:

Eşti absolvent de licenţă în România şi ai buletin românesc.

Dacă te regăseşti în această categorie, atunci nu mai înţeleg ce cauţi pe pagina aceasta? Informaţia e pentru moldoveni. Dacă ai toate actele româneşti, nu mai contează a doua cetăţenie, cea moldovenească, eşti român şi cu asta basta. Spor la admitere! Ceilalţi să citească mai departe.

Cea mai absurdă lege din România: legea Jujeului purtat de câini

Scumpi cititori, vă prezint cea mai absurdă lege din România. Ştiaţi că: toţi câinii de pază, care însoţesc turmele de oi, trebuie să poarte jujeu, adică o bucată de lemn atârnată de gât? Dar ştiaţi că există şi lege care reglementează normele tehnice de confecţionare şi de utilizare a acestui jujeu?

caine-cu-jujeu

Definiţia jujeului din Dex Online explică clar pentru ce este nevoie de acest instrument. „Jujeu – Bucată de lemn atârnată la gâtul câinilor, spre a-i împiedica să alerge după vânat sau să treacă prin anumite locuri.”

Pe site-ul descopera.ro am găsit un articol foarte simplu şi clar care explică „De ce câinii ciobăneşti poartă jujeu„.  În articol se zice că „Jujeul este în esenţă un simplu băţ de lemn de dimensiuni medii şi cu o lungime de 20-30 centimetri. Acesta este legat cu un lanţ de zgarda câinelui ciobănesc astfel încât să-i atârne aproximativ la jumătatea picioarelor din faţă„. Acest băţ nu deranjează câinele atunci când el merge, însă la alergare jujeul se loveşte de picioarele din faţă şi provoacă disconfort sau chiar dureri, făcând câinele să meargă mai încet. Aceasta este cea mai efectivă metodă pentru prevenirea urmăririi şi omorârii animalelor sălbatice din pădure.

Transferul studenţilor de la o universitate din România la o altă universitate

Această postare este adresată studenţilor Bursieri ai Statului Român, adică Moldovenilor de etnie Română sau Românilor cu domiciliu în străinătate care beneficiază de bursă din partea statului Român.

Pentru a te transfera trebuie să ştii în ce condiţii se poate efectua transferul. Există câteva reguli:

  • Transferul nu se poate face în primul şi ultimul an de studii, adică:
    • Dacă studiile durează 3 ani – te poţi transfera numai după primul an;
    • Dacă studiile durează 4 ani – te poţi transfera după primul şi al doilea an;
    • Dacă studiile durează mai mulţi ani – te poţi transfera în orice an în afară de primul şi ultimul an.
  • Persoana trebuie să păstreze domeniul fundamental de ierarhizare şi domeniul de licenţă.
    • În cazul în care în primul an de studii majoritatea materiilor de bază sunt comune, atunci candidaţii pot opta pentru schimbarea domeniului de licenţă, dar numai în cadrul aceluiaşi domeniu fundamental de ierarhizare, la care au fost admişi iniţial.
  • Candidatul trebuie să obţină acordul ambilor instituţii de învăţământ şi acordul Ministerului Educaţiei Naţionale.

Ultima regulă o voi descrie mai detaliat. Pentru a te transfera trebuie să parcurgi câţiva paşi în următoarea ordine:

1. Obţinerea acordului de la universitatea la care te transferi.

Pentru început trebuie să suni sau să le scrii la universitatea unde vrei să te transferi, să-i întrebi dacă vor să te primească. Dacă ai primit răspuns afirmativ, atunci poţi să mergi la universitate după adeverinţa în care universitatea îşi dă acordul ca tu să te transferi la ei.

2. Obţinerea acordului de la universitatea de unde vrei să pleci.

Urmează să ceri acordul de la universitatea ta, în care încă mai eşti student. De aici la fel trebuie să ridici o adeverinţă în care universitatea îşi dă acordul ca tu să te transferi la o altă instituţie. Secretarele cu mare scârbă dau astfel de adeverinţe, nici o instituţie nu vrea ca de la ei să plece studenţii, dar dacă vei fi mai insistent, sigur vei reuşi.

3. Obţinerea acordului Ministerului Educaţiei Naţionale al României.

Către Minister trebuie să scrii o cerere în care să ceri acordul pentru transfer. În cerere trebuie să precizezi motivul pentru care vrei să te transferi, cu cât este mai temeinic motivul, cu atât sunt mai mari şansele de a primi răspuns pozitiv. La cerere anexezi acordurile universităţilor şi copii după actele de identitate (permis de şedere, paşaport şi eventual carnet de student). Acest set de acte le duci direct la Ministerul Educaţiei Naţionale, Direcţia Parteneriate Internaţionale şi Românii de Pretutindeni. Dacă nu poţi să ajungi în Bucureşti, atunci poţi trimite actele prin poştă la adresa: Ministerul Educaţiei Naţionale, Direcţia Parteneriate Internaţionale şi Românii de Pretutindeni, Str. Gen. Berthelot 28-30, Sector 1, 010168, Bucureşti. Pe scrisoare să indici şi adresa la care vrei să primeşti răspuns.

Răspunsul trebuie să-ţi vină prin scrisoare în termenul legal de cel mult o lună, dar poate să ajungă şi mult mai repede. După ce primeşti răspunsul Ministerului, poţi să îţi retragi actele de la universitatea de la care vrei să te muţi şi să le depui în original la universitatea unde vrei să-ţi continui studiile.