Studenți etnici români: depunere dosare direct la universitate vs. depunere dosare prin consulat

Ministerul Educației Naționale din România a anunțat că din acest an studenții Etnici Români din unele țări vor depune dosarele direct la universități. Nu va mai veni comisia la consulatele din țara origine pentru preluarea dosarelor. Hai să analizăm punctat plusurile, minusurile și să tragem o concluzie.

Citiți acest articol până la capăt și veți afla cea mai mare taină și anume: de ce unele state vor depune actele direct la universitate iar alte state (ca de exemplu Ucraina), depun la consulatele din acele state. De la Cernăuți până la Suceava doar e mai aproape decât de la Chișinău, nu? Păi fiți atenți la articol!

Criteriul de admitere

Prin consulat – 0 puncte

Media de admitere se calcula în baza mediei din anii de liceu și media de la BAC. Cu toții știm că, în Republica Moldova, resursele financiare și umane contribuie la formarea acestor medii.

Direct la universitate – 1 punct

Fiecare student va susține examenul de admitere și cine va fi mai bun în acel moment și la materiile relevante pentru acea facultate, acela va fi admis.

Locurile neocupate

Prin consulat – 0

Candidații admiși prin consulat sunt obligați să confirme locul numai la începutul anului universitar, atunci când merg să se cazeze. Unele persoane, între timp, renunță la studiile în România. Nu există nici un mecanism de redistribuire a locurilor la care s-a renunțat. Ministerul nu are cum să afle cine a renunțat deoarece prin email oricine poate să spună că „Eu sunt xulescu, vă rog să redistribuiți locul meu pentru că eu nu mai vreau în România”.

Direct la universitate – 1

După prima sesiune de admitere candidatul este obligat să depună la universitate dosarul în original (astfel confirmă locul). Dacă în termenul stabilit locul nu este confirmat, universitaeta redistribuie acest loc în sesiunea a doua de admitere. Mai puține locuri vor rămâne neocupate. Mai mult decât atât. Universitatea are libertatea să redistribuie locurile alocate etnicilor români din alte state, în funcție de numărul candidaților în scriși în concurs. Dacă pentru Ungaria sunt alocate 2 locuri la acea specializare și s-a înscris un candidat, al doilea loc poate fi redistribuit Moldovei.

Un alt argument la acest punt ar fi efortul depus pentru ca un candidat să se înscrie. După atâta efort parcă nici nu mai vrei să abandonezi acel loc. Ori dacă nu ești sigur că vrei să studiezi în România, nici nu încerci să aplici, să depui efort și să suporți cheltuieli. Respectiv, au de câștigat cei mai interesați.

Libertatea de alegere

Prin consulat – 0

Atunci când depui la Consulat, în fișa de înscriere poți completa numai 3 opțiuni. Mai ești limitat și la un singur domeniu fundamental de ierarhizare din care trebuie să facă parte opțiunile menționate.

Direct la universitate – 1

Candidatul poate să se înscrie la atâtea universități, la câte îi permite bugetul. Ai înțeles bine, unica limitare este bugetul. Facultatea percepe o taxă de înscriere, aceasta variază de la 100 RON și până la 250 sau mai mult. Dacă depui la 3 specializări de la aceeași facultate, unele universități îți fac reducere. Să revenim la subiect. În comparație cu admiterea prin consulat, candidatul poate să se înscrie atât la medicină cât și la petrol și gaze. Dacă este admis la ambele, alege una dintre aceste opțiuni iar locul neocupat va fi redistribuit în sesiunea a doua de admitere (cum am precizat mai devreme).

Nu bag mâna în foc să declar că exact așa va fi. Cine știe ce modificări va suferi metodologia. Este posibil să apară o limitare, dar asta o vom afla pe parcurs.

Discriminarea

Prin consulat – 0

Până acum procedura de admitere era destul de discriminatorie. Putem delimita mai multe tipuri de discriminare pozitivă, pentru unii și, negativă, pentru alții:

• Români versus etnici români: Un candidat din vreun sat de lângă Botoșani (nordul Moldovei Românești) parcurge până în Craiova 700 km pentru a se înscrie la facultate. Candidatul din Chișinău depune la consulat, chiar dacă el până în Craiova are de parcurs aceiași 700 km.
• Etnici români din diferite state: Republica Moldova a primit foarte multe locuri din partea Statului Român, candidați însă au fost mult mai mulți. Există și alte state care primesc locuri pentru etnici români și culmea, des se întâmplă ca numărul de candidați care au aplicat să fie mai mic decât numărul de locuri alocate. Este foarte bine dacă în sesiunea a doua de admitere aceste locuri sunt redirecționate. Dar dacă nu?
• Etnic român care are BAC-ul în străinătate versus etnic român cu BAC în România: foarte puține locuri erau acordate celor care au absolvit liceul în România și vor să facă facultatea tot în această țară. Pe lângă faptul că ei primesc mai puține locuri, ei mai erau discriminați prin faptul că depuneau actele direct la universitate. Adică, un moldovean din Chișinău care a învățat în Petroșani, dacă vrea să facă facultatea în Timișoara, trebuie să facă toate drumurile pentru a depune dosarul și pentru a susține examenele de admitere (care sunt un alt instrument de discriminare, pentru că cei cu BAC în Moldova nu au examen de admitere).

Direct la universitate – 1

Acum, când toți depun direct la universitate, nu mai există diferențiere dintre etnici români cu BAC în România și cei cu BAC în străinătate. Toți aplică pentru același număr de locuri și în aceleași condiții. Un nou punct din metodologie spune că, în funcție de numărul candidaților care au aplicat, universitatea are dreptul să redistribuie locurile între țări. Adică, dacă la o specializare sunt 3 locuri pentru Ungaria și 5 pentru Republica Moldova, iar la concurs se prezintă 1 etnic român din Ungaria și 8 din Moldova, locurile vor fi redistribuite în așa fel, încât să fie admiși cât mai mulți candidați.

Costuri

Prin consulat – 1

Atunci când depui actele prin consulat, ai de suportat costuri minime: drum până la cel mai apropiat consulat, legalizări, poze, xerox.

Direct la universitate – 0

Aici apar mai multe coturi: drmumul până în localitatea unde vrei să te înscrii, taxa de înscriere, cazarea și transportul public. Dacă vrei să îți încerci norocul la mai multe universități, din diferite orașe, atunci costurile cresc semnificativ. De când a apărut această știre, mulți studenți spun că aceasta ar fi cea mai mare problemă, pentru că, până acum, un copil dintr-un sat din Moldova, din familie cu puține venituri, putea să depună dosarul la consulat și să fie admis la o facultate prestigioasă din România. Acum însă acest copil nu va putea să acopere cheltuielile pentru a se înscrie la acea facultate.

Eu am două argumente care contrazic această poziție:

1. Aceste cheltuieli trebuiesc văzute ca o investiție într-un viitor mai bun, nu ca un cost. Mai mult decât atât, dacă candidatul nu își permite să facă un drum până la facultate, atunci cum în viitor el va circula pe acest traseu aproape la fiecare sărbătoare? Sau cum își va permite să locuiască în acel oraș (unde viața este mai scumpă decât la țară)? Din 2017 studneții au transportul feroviar gratuit, însă un student poate beneficia de acesta doar după ce primește adeverința de transport, până atunci oricum va circula până la facultate achitând biletul întreg. Iar în unele zone ale României nu are sens să mergi cu trenul, respectiv tot cu autocarul se va circula și tot prețul întreg de bilet va fi achitat. Dar, dacă asociațiile studențești se vor mobiliza, aceștia pot organiza transport pentru candidați care vin să se înscrie la facultate, pentru că perioada de admitere este una clar stabilită și în acea zi pot fi aduși toți studenții gratis sau cu o reducere semnificativă.
2. Un candidat care nu are bani are șanse mai mici să fie admis chiar și prin consulat, de ce? Pentru că în Moldova este foarte bine dezvoltată corupția, note bune la BAC și în anii de liceu au acei candidați, părinții cărora sunt oameni de afaceri, politicieni sau, uneori, copiii cadrelor didactice. Dacă nu ai avut bani să cumperi o notă mai bună, ca să intri la facultate în funcție de medie, nu vei avea bani nici să te deplasezi la universitate, ca să fii admis în funcție de examenul de admitere.

Ce are de câștigat Statul Român și care este logica acestei schimbări

Cred că v-ați întrebat de ce unele state depun dosarul prin consulat iar candidații din alte state se prezintă direct la universitate. Să încercăm să găsim un răspuns. Ucrainenii au nevoie de viză pentru a intra în România. Deja e aiurea să îi pui să facă viză, să aplice, să fie admiși și atunci să facă altă viză. Cei din Serbia, Macedonia și Albania nu au nevoie de viză numai dacă au pașapoarte biometrice (la fel ca și Moldovenii), să presupunem că la ei nu sunt atât de răspândite pașapoartele biometrice ori sunt scumpe ori durează mult să le facă? Nu știu. Poate pentru că locuiesc mai departe? Dar grecii și croații trăiesc și mai departe! Sârbii mai au o excepție, au niște pașapoarte în limba sârbă cu care nu poți să intri în România. Totuși nu știu care ar fi alte motive. Cel puțin din lista statelor care depun direct la universitate, numai Israel și Moldova nu fac parte din Uniunea Europeană, iar Israel este stat mai dezvoltat. În cealaltă listă sunt state din afara UE și mai puțin dezvoltate. Cred că și Moldova ar fi trebui să fie în acea listă, oare de ce avem onoarea să fim în lista statelor mai dezvoltate?

Un motiv mai plauzibil pentru care s-a mers la această schimbare: cheltuieli mai mici a comisiei care nu se va mai deplasa prin toate statele, nu va pierde timpul de muncă etc.

Admiterea direct la universitate și susținerea examenelor de admitere crește calitatea candidaților admiși pe aceste locuri, examenul de admitere nu poți să îl cumperi (în comparație cu notele de la liceu și de la BAC în Moldova). Argumentul acesta este cu dus și întors, pentru că există candidați buni care nu își permit să suporte aceste cheltuieli, am scris despre asta mai devreme, dar am argumentat și cum se poate micșora semnificativ costul de admitere, repet: depunerea dosarelor prin procură (sau chiar fără), transport organizat pentru susținerea examenului de admitere și la toate acestea pot participa asociațiile de studenți basarabeni.

Concluzii

Cu scorul de 4 la 1 a câștigat admiterea direct la universitate. Această metodă este mai transparentă, garantează ocuparea locurilor și micșorează abandonul. Putem să adăugăm aici argumentul că nu se va mai sta la consulat, pe soare, prin nisip, ca mamele să strige una la alta, adică ne civilizăm puțin. Totuși acesta nu este un argument atât de important.

Vreau să văd părerile voastre în comentarii. Rog să nu ne certăm dar, dacă sunteți de altă părere, să ducem dezbateri constructive.