Trandafir străin
Eşti trandafir străin, stăpâna
Viselor mele, eronate.
Astăzi eu vreau să-ţi sărut mâna
Iar mâine – să te las pe spate.
Adâncă mi-e dorinţa-n noapte
Al tău blajin chip să-l ating,
Petale să culeg din şoapte
Şi-n pumnu-mi rece să le strâng.
Vreau să-ţi aduc în dar o lume
Care deja îţi aparţine.
Vreau să te chem, încet, pe nume
Dar nu am nume pentru tine.
Inspir mirosu-ameţitor,
Coşmar divin în neagra ceaţă;
Blestemul meu, să te ador
Atunci când altu-ţi stinge viaţa.
Naiv copil cu-n prost nărav
Încredinţez ursitei lesa,
Să fiu, purtat prin viaţă, sclav,
De-un trandafir străin, prinţesa.
Comentarii
6 Responses to Trandafir străin
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Poezia face de ascultat )))
D-le Dimuș, totul va fi bine. Nu niorlăiți! 😀 😉
Poezia mi-a placut. Merci beaucoup de dedicație. :* Ești un dulce. [so sweet :*]
waw!!
dima eu stiu ca te pricepi la multe, dar chiar nu ma asteptam ca le ai si cu latura poetica…
Poezia iti trezeste multe sentimente….ROMANTIC
Frumos…!