Articole din categoria: Poveștile studenților din România

Țicău Elena: Cum am ajuns studentă la Brașov și care-mi sunt impresiile la sfârșitul primului an

Să fiu sinceră, viața de student mi s-a părut dintotdeauna fascinantă. Când am ajuns în ultimul an de liceu eram deja convinsă că vreau să o petrec în România. Nu știam ce vreau să studiez sau unde, pur și simplu aveam visul acesta roz că oriunde în România voi avea o experiență frumoasă. Am început să-mi conturez o oarecare direcție în ultimele două luni de școală. Pentru că obiectul meu preferat la școală a fost dintotdeauna limba engleză am decis să o studiez și mai departe, fiind sigură că având studii superioare pe bază de limbi străine îmi voi putea construi mai ușor un viitor, oriunde în lume. Am mers pe Limbi Moderne Aplicate, franceză-engleză, urmând să mă ocup de traducere și interpretare.

elena-ticau-studenta-brasov

Depunerea dosarului pentru studii

De partea cu depunerea actelor la ambasadă am trecut foarte ușor. Fiind domiciliată la sudul Moldovei, urma să depun actele la Ambasada din Cahul. Am mers acolo în a doua zi, de la primele ore ale dimineței, pentru că eram speriată că va fi foarte multă. Spre surprinderea mea, până la ora 9 s-au adunat maxim 20 de persoane, nici nu a mai fost nevoie de vreo listă ca să ne cheme pe rând. Am intrat toți odată. Am avut toate actele în ordine și cererea completată încă de acasă, aşa că am scăpat în 5 minute.

Ninela Pascaru: experiența studentei din Iași, orașul verdelui crud

Una dintre cele mai dificile alegeri pe care trebuie să le facem în frumoșii ani ai tinereții este universitatea și facultatea în care ne vom forma sau extinde capacitățile. E destul de interesantă această perioadă, după marea agonie a BAC-ului și amprentelor lăsate pe cunoștințele noastre. Pentru mine a fost dificilă alegerea, deoarece aveam prea multe opțiuni și prea puține pasiuni.
După timp îndelungat de cugetare, de căutare a atuurilor fiecărei facultăți și universități, dar și după cercetarea profundă a abilităților mele, am ales Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.

ninela-pascaru-studenta-uaic-iasi

Orașul Iași

Iașiul este un oraș foarte misterios și deosebit de frumos. Este un loc ideal pentru persoanele care își creează liniștea sufletească hoinărind prin muzee, mănăstiri, parcuri, câmpii etc., dar este un răgaz și pentru persoanele zbuciumate. Aici am găsit multe localuri dragi sufletului și buzunarului. Puteți face un search pe Google să vedeți frumusețea orașului, dar puteți veni aici pentru a simți aroma florilor faimosului tei eminescian, atmosfera pătrunzătoare a Catedralei Mitropolitane, cântecul fermecător al păsărilor din Parcul Copou, frumusețea naturii din Grădina Botanică, dar și era shopping-ului de la Palas sau Iulius Mall. Nu am uitat nici de melodiosul zgomot al ciorilor din Campusul Titu Maiorescu, dar nu vă pot dezvălui toate tainele.

Elena Carabet: cum e să fii student basarabean în Pitești

Ziua în care am aflat că am fost admisă în România a fost cea mai fericită din viața mea. Am strigat, am plâns și am tremurat de fericire. Eram foarte nerăbdătoare să ajung cât mai curând, de aceea mi-am făcut rezervare la maxi, și pe 24 septembrie pe la ora 22 am văzut pentru prima dată ușa de la cămin. Eram acolo în fața ei, stăteam nemișcată, o vedeam străină și totuși cunoscută. În momentul când s-a deschis, am simțit că pășesc într-o lume nouă. O lume ce avea să-mi facă bine din toate punctele de vedere. Știam și simțeam că aici trebuia să ajung și să gust din vise.

elena-carabet-studenta-pitesti

Sunt primul an la jurnalism în Pitești. Din primul semestru am pierdut o lună de facultate, deoarece am plecat acasă să-mi fac viza, și nu prea am reușit să înțeleg cum stă treaba sau să-mi înțeleg rostul meu aici.

Atunci când m-am întors, “diriginta” mi-a propus candidatura pentru a face parte din consiliul facultății. A fost cu urnă de vot, cu turul 2 și o facultate întreagă care nu-mi cunoștea numele, dar am fost învingătoare. Acum fac practică pentru angajare la cel mai bun ziar din Argeș. E foarte interesant să mă aflu printre jurnaliști, să fiu prezentă la evenimente, îmi place chiar și când sunt certată că nu-mi fac treaba bine. Dar sunt încă învățăcel. De curând am câștigat bursa Erasmus, abia aștept să plec la anul într-o altă țară pentru schimb de experiență în domeniul jurnalismului.

Lucia Chirița: micul oraș al studenților sau cum e să fii student la Bacău

Cred că am fost printre primii care am văzut provocarea lansată de Dmitri, dar m-am hotărât mai greu să mișc literele și să pun cuvintele cap la cap. Și după cum se știe atunci când ai cel mai mult de învățat faci orice altceva dar numai nu înveți, așa că am lăsat cursurile pe mai târziu și am început să-mi amintesc despre primul an în Bacău (o să încerc să nu repet ceea ce deja a spus Carolina).

lucia-chirita-bacau-gitb

În 2013 când am absolvit liceul, gândurile mele erau departe de studiile în România, mă vedeam studiind fizica în Moldova, dar a avut grija cineva să-mi spună: Vezi că România oferă burse de studii pentru basarabeni, uite gorobic.com, aici găsești toată informația de care ai nevoie, ș.a.m.d. După mai multe zile de treabă aveam deja dosarele gata, spun dosarele pentru că era unul pentru România și altele două pentru Moldova. Nu am stat la coadă ca să depun actele, pentru că eu am mers în ziua a doua de depuneri și deja spiretele se liniștiseră. Pe 29 august s-au afișat rezultatele, eu eram cea mai fericită, pentru că nu-mi convenea nici într-un caz facultatea din Moldova, dar de curiozitate am mers la primul curs acasă și m-am convins că nu se merita să rămân. Deja admisă, eram gata pentru viză, chiar dacă nu m-am dus în prima săptămână a trebuit să fac 5 drumuri la Bălți ca să depun dosarul.

Ana Mîtcu: viața de student în Galați, oraș de frontieră

Galațiul este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Galați, județ situat în apropiere de colțul celor trei frontiere: Rep. Moldova, România și Ucraina. Conform ultimului recensământ din 2011, populația orașului era de 249.732, fiind al 8-lea oraș din țară ca număr de locuitori. Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv din regiunea Moldovei. Orașul Galați are o istorie încărcată și datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre–Main–Rin. Viața economică s-a dezvoltat în jurul Șantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul Combinatului Siderurgic și a Portului Mineralier. Municipiul Galati este situat în partea de sud a Moldovei, în Valea Siretului. Poziția Galațiului este peninsulară, fiind înconjurat de ape din 3 părți. Toate aceste artere hidrografice prin caracteristicile lor deosebite au contribuit la dezvoltarea portului care a fost într-o anumită etapă istorică cel mai mare port al României. Sursă: Wikipedia.

Aceste informaţii le-am găsit imediat ce am aflat că acest oraş urmează să devină pentru mine si pentru alţi boboci, „a doua noastră casă”. Situat atât de aproape de frontieră, reuşeşte să te facă să te simţi Acasă, localnicii arătându-ţi bunăvoinţă şi mult respect.

ana-mitcu-studenta-galati

Cum să transformi frica în putere

Nu e uşor să îţi imaginezi cum va arăta viaţa ta într-un oraş necunoscut, o ţară străină unde nu ai pe nimeni să te susţină. Dar suntem tineri, energici, curajoşi şi dornici să înfruntăm viaţa. Ne place să visăm şi credem că viitorul va arăta altfel dacă noi vor reuşi să ne schimbăm. Mergem să ne perfecţionăm şi să revenim acasă pentru a aplica cunoştinţele dobândite într-un stat european care ne oferă această oportunitate. Curajul şi încrederea în forţele proprii ne mână în luptă. Acesta este un drum cu sens unic. Prima destinaţie pentru mine este Galaţi, studii de licenţă în jurnalism.

Cătălina Hasnaș: studenție în Cluj-Napoca – despre viața în chirie, angajare și oameni

Dmitri a comentat undeva că și-ar dori să-i povestim despre primul an de studenție. Eu sunt anul I, deci trăiesc aventura chiar în momentul de față. O să abordez și eu subiectele de maxim interes: oraș, universitate, oameni, activități, bani, transport. Totodată, o să scriu primul articol din această serie despre viața de student la chirie.

catalina-hasnas-studenta-cluj

Eu am stat primul semestru la cămin. Nu a fost rău deloc. Cu fetele ne înțelegeam foarte bine, chiar am avut noroc de colege. Mai ales că noi stăteam 3, 4 sau 5 (am avut colege care veneau și plecau, dar în mod normal eram 3) într-o coștireață cameră de 5. Stăteam la povești până târziu, vorbeam despre băieți, împărțeam produsele de îngrijire personală, râdeam, ne uitam împreună la filme. Sigur că nu stăteam cumințele, astfel încât nu de puține ori camera se umplea de băieți persoane de se mira și portarul cum încap atâția oameni într-o cameră – asta după ce zâmbea sub mustață de cum ascundeam noi peturile de bere sub palton și-l salutam de parcă noi întodeauna am avut așa burtă mare. Sau când aștepți să se facă 7 dimineața ca să poți intra la băieți în cămin, după o noapte fără somn*. Când scriu toate astea și-mi amintesc de perioada frumoasă trăită la cămin, aproape că mi se face dor, dar… nu. Era scris într-un articol de pe Vice, că cea mai frumoasă parte a traiului la cămin este mutatul la chirie.

Andreea Bălăţel: studenţia în Timişoara. Experienţe de la Universitatea Politehnica

Legătura mea cu Timișoara e una aparte și ciudată oarecum. Nici până în ziua de azi nu-mi pot explica de unde dorința asta acerbă să-mi fac studiile anume la Timișoara. Cert e că nu regret nici o clipă că sunt studentă în capitala Banatului, și le doresc tuturor viitorilor studenți care vin la studii în România să aibă parte de experiența frumoasă pe care o trăiesc eu zi de zi.

andreea-balatel-studenta-timisoara

După cum am zis mai sus, eu din timp, adică de 3 ani știam care o să fie cele 3 opțiuni pe care o să le scriu în cererea din dosarul de admitere. Eram informată până peste cap despre tot și toate, știam condițiile de admitere prin consulat, știam condițiile de admitere direct la facultate în concurs cu românii, știam unde se echivalează diploma de BAC și toate actele necesare pentru aceasta, căutam în listele cu basarabeni admiși la studii în România din anii trecuți pe cei admiși la Timișoara, îi găseam pe facebook și îi bombardam cu întrebări. Chiar dacă nu am fost niciodată în Timișoara, cu ajutorul Google Maps eu știam fiecare stradă, fiecare clădire, adică știam tot. Aşa dar, un mare sfat celor care planifică să învețe în străinătate: informați-vă singuri, adresați întrebări doar atunci când singuri nu ați găsit răspuns, pentru că aici nimeni nu vă așteaptă cu pâine și sare, plus la asta, nu-i nimic mai fain decât să fii informat și să te descurci cu propriile forţe.

Silviu Cugut: Toate aspectele de viață a studentului în Suceava

Salutare, voi scrie despre perioada mea de licență din orașul Suceava, Universitatea Ștefan cel Mare, specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor, și anume, primii 3 ani de studenție. Cred că experiența mea este un pic mai deosebită, deoarece mă număr printre cei care au intrat direct la facultate, la cu taxă. Prin consulat nu am reușit, pentru că am avut note cam mici.

silviu-cugut-student-suceava

Bani

Cheltuielile anuale a unui student la cu taxă au fost de circa 4000 euro (cazare, permis de ședere, taxa anuală pentru studii și bani de buzunar). Poate unii se întreabă de ce am decis să intru la cu taxă, cred că raspunsul este evident: diploma recunoscută, oameni, cultură nouă… suntem la fel, dar în același timp atât de diferiți.

Corina Olaru: despre specializarea Relații Internaționale și Studii Europene în Cluj

Ești în perioada când nu știi la ce facultate să mergi? Toți te întreabă ce faci după anii de liceu? Părinții îți spun că trebuie să mergi și să obții o diplomă? Dar singur stai nedumerit pentru că îți pare că nici o facultate nu îți reflectă starea și interesele tale? Atunci îți propun să citești acest articol.

În primul rând aș vrea să  facem cunoștință, sunt la fel ca și voi o persoană care, după finisarea liceului, mă gândeam: unde să merg, ce să fac cu viața mea și încotro să o apuc. Unicul lucru care îl știam sigur era că nu vroiam să îmi continui studiile în Republica Moldova, doream o nouă etapă în viața mea și anume perspective și oameni noi. Dacă și tu ești în asemenea situație nu ezita să aplici pentru o bursă în România.

Spre marele meu noroc am ales un oraș foarte frumos și primitor și anume Cluj-Napoca. Orașul care îți trăiește emoțiile împreună cu tine, orașul care te dezvoltă ca personalitate, orașul care e non-stop activ. Fiind una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei, a cucerit toți studenții României, devenind și Capitala Europeană a Tineretului 2015, în care orice student avea posibilitatea să se implice în organizarea celor mai mari evenimente ale orașului.

cluj-capitala-tineretului-2015

Din prima zi, când am ajuns la Cluj, am înțeles că am făcut o alegere corectă. Oamenii m-au primit cu brațele deschise, m-am simțit ca acasă. Acest oraș are o cultură aparte, începând de la arhitectură, până la căldura sufletească emanată de fiecare persoană care a pășit în acest oraș.

Cristina Caliman: prin ce am trecut până am ajuns studentă la Limbi Străine în Bucureşti

„Ține cu dinții de visele tale! Dacă visele mor, viața devine o pasăre cu aripile frânte, ce nu poate zbura”.

Eram clasa XI-a când a apărut prin minte, dorința arzătoare de a studia în România, de a cunoaște oamenii și modul lor de viață, astfel încât învățam foarte mult ca să ajung să am o medie bună și să susțin îngrozitorul „ Bacalaureat”, așa mi se părea atunci că, mai greu și mai dificil test, nu există în viaţă, dar nu este chiar așa!

Cristina Caliman, Bucureşti, Primăvara pe malul Dâmboviţei lângă căminele Grozăveşti

Cristina Caliman, Bucureşti, Primăvara pe malul Dâmboviţei lângă căminele Grozăveşti

Am trecut cu brio de examene, am încheiat o etapă destul de importantă, dar a început alta. Vara, când majoritatea dintre prietenii mei se odihneau, eu, ore de-a rândul, căutam informații despre Universitățile din România: acte necesare, facultăți, părerile celor care studiau deja de ceva timp acolo. În fine, am reușit să ajung la Ambasadă, chiar în prima zi. Eram entuziasmată să cunosc „o lume nouă”, dar se pare că orice început e greu, pentru că am avut nevoie de 3 zile la rând ca să vin să depun actele. Eram descurajată, era cald, aglomerație, de aceea vă recomand să nu vă grăbiți să ajungeți primii acolo, într-un final am depus dosarul. Am depus și la Universitățile din Moldova, ca să mă asigur că am un loc, pentru că vedeam că există o mare concurență și într-un moment aveam dubii dacă voi ajunge în România sau nu. Inițial doream să aleg orașe mici, apoi am zis că trebuie să risc, nici nu știi ce-ți pregătește viața și am ales să merg acolo, unde era visul meu, adică București sau Cluj-Napoca, la Facultatea de Limbi și Literaturi străine.