Svetlana Brazdă: Tranfserul studenților moldoveni între universitățile din România

Probabil mulți s-au întrebat cum e să te transferi de la o universitate la alta, fiind student basarabean în România? Am să vă vin în ajutor prin intermediul acestui articol. Articolul va fi mai mult o relatare a exeprienței personale și voi exemplifica cu problemele pe care le-am întâmpinat eu personal. Voi relata și despre felul în care am reușit să rezolv lucrurile. Totuși, sper să vă fie de folos. Legile se schimbă, universitățile sunt diferite, condițiile se schimbă, însă birocrația rămâne neschimbată. Biografie: basarabeancă, admisă în Universitatea din Craiova, anul de studii 2016-2017, FEFS, specializarea kinetoterapie și motricitate specială (cu bursă). Transfer în Universitatea din Oradea, aceeași specializare.
Imagine sugestivă cu Svetlana Brazdă, autoarea articolului.

Imagine sugestivă cu Svetlana Brazdă, autoarea articolului.

Ca să te transferi trebuie să îndeplinești toate condițiile de mai jos:
  • Să nu ai restanțe;
  • Transferul se face cel puțin după anul 1 dar nu în anul terminal. Dacă ai de învățat 3 ani, te poți transfera doar în vacanța de vară după anul 1;
  • Trebuie să ai minim 30 de credite transferabile. Într-un an universitar poți strânge cel mult 60 de credite. În urma transferului, materiile care au fost studiate în universitatea de unde vii, se vor echivala în univeristatea unde urmează să înveți. Dar vor fi și diferențe. De exemplu, eu am avut materii în anul 1 în Craiova, care în Oradea nu erau deloc, sau care în Oradea se făceau în anul 2. Astfel, dacă aduni creditele tuturor materiilor echivalate pentru anul 1 în Oradea, suma trebuie sa fie minim 30.
Teoretic, transferul de la o universitate la alta cuprinde 3 etape:
  1. Acceptul universității unde se transferă studentul;
  2. Acceptul universității de unde pleacă studentul;
  3. Acceptul Ministerului Educației.
Practic, a fost așa:
  1. Am vorbit cu cei din Oradea după primul semestru an 1. Mi-au dat acceptul verbal, dar mi-au zis să vin după ce se termină semestrul 2.
  2. La început de iulie am sunat în Oradea și am discutat situația mea. Ei mi-au spus ce acte vor de la mine. Am stabilit data când merg la ei, ca să analizeze dosarul (copiile tuturor actelor din dosarul meu din Craiova + copii la actele personale + declarație că nu dețin buletin românesc + ordinul de la minister conform căruia am fost admisă). Sfaturi:
    • e bine să ai copii legalizate la absolut toate actele;
    • declarația pe proprie răspundere trebuie să fie făcută la un notar din România și să cuprindă fraza "declar pe proprie răspundere că nu dețin carte de identitate eliberată de către autoritățile din România" – pe lângă declarația aia de la admitere mai trebuie și aceasta.
    • Ordinul: eu am obținut acest ordin timp de vreo 10 zile. Acest ordin nu este pur și simplu lista celor admiși în anul în care ai fost admis. Acest ordin este trimis de la Ministerul Educației din România direct către universitățile din țară. Ordinul este compus din 2 părți. Prima pagină unde scrie ORDIN și apoi Anexa, adică lista studenților. Teoretic acest ordin ar trebui să fie printat și adăugat la fiecare dosar în parte, practic, poate fi oriunde în universitate. Dacă ești norocos și-l ai în dosar, felicitări. Dacă nu, spor la căutat. Eu am încercat să fac rost de ordin direct de la cei de la minister, însă degeaba, au zis că universitatea este obligată să-l dea și sigur este la universitate. Apoi am tot trecut pe la secretariat și decanat ca până într-un final să se găsească acel ordin la rectorat.
  3. Toate actele în regulă. Urmează completarea unui formular (eu l-am primit de la univeristatea din Oradea). Acesta se completează în 2 exemplare.
  4. Etapa semnăturilor. Pe aceste 2 formulare trebuie să semneze șefii din ambele universități. În cazul meu, secretara din Oradea care s-a ocupat de mine și de dosarul meu a rezolvat și semnăturile. Eu doar am mers și am luat formularele și toate actele anexate. A urmat partea veselă. Cerșitul semnăturilor din universitatea de unde plec. Atenție! E necesar să te grăbești puțin, eu am ajuns pe 31 iulie în Craiova (din 1 august e vacanță în toate universitățile). În cazul meu a trebuit să semneze cei de la secretariat, decanul și rectorul. Sfaturi:
    • În caz că nu găsești persoana care trebuie să semneze, sunt și alte persoane în universitate, care au drept de semnătură. Adică, dacă ajungi la ușă și ți se spune că "d-nul cutărescu nu este, veniți peste o lună", nu pleca. Cere să semneze persoana cu drept de semnătură (sunt mai multe, pe cineva tot găsești pe loc).
    • În caz că nu te lasă să intri la cineva "mai mare" gen d-nul rector, folosește-te de cei din jur. De exemplu, lângă rectorat sunt multe cabinete cu prorectori și mulți alți oameni importanți. Bate la ușă, spune problema, și ei te vor trimite la rector, astfel ajungi la cabinetul omului și zici la secretară că vii de la șeful mai mic și ai de semnat asta. La mine a funcționat.
    • Cere-ți drepturile folosind combinația de curaj și smerenie.
    • Semnăturile au principiul de la mic la mare. Rectorul nu semnează dacă ceilalți nu au semnat.
  5. Retragerea actelor de la universitatea de unde pleci. După ce am avut toate semnăturile, am mers la secretariat și mi-am retras originalele din dosar, și în loc a fost pus formularul (doar un exemplar) cu toate semnăturile. Celalalt exemplar, semnat, împreună cu actele în original și alte acte pe care le-au cerut cei din Oradea (am scris mai sus despre ele) au plecat la secretariatul Universității din Oradea.
  6. Avem acceptul universățitilor, urmează să primim acceptul ministerului. La această etapă ministerul, teoretic, nu ar trebuie să refuze transferul. Pasul acesta este mai mult o chestie birocratică. Atâta timp cât universitățile s-au înțeles, pe cei de la minister nu-i interesează prea mult. Eu nu am auzit sa fie refuzat cineva, totuși s-ar putea să fie și astfel de cazuri. Bun, Universitatea din Oradea și-a luat angajamentul să trimită personal dosarul meu la Ministerul Educației (dar am înțeles că nu este obligația universității să facă acest lucru). Ministerul Educației, după ce analizează dosarul, emite și trimite un alt ordin de accept al transferului.
Se pare că totul e bine, dar toutși a intervenit o problemă. Dosarul meu a fost trimis către minister la început de septembrie, dar răspunsul nu venea. Există și o dată limită până când poate fi trimis dosarul de transfer, informația poate fi găsită pe site-ul ministerului. Atât eu cât și cei de la universitate am dat telefoane și email-uri către minister, ca într-un final ei să trimită un ordin nominal provizoriu (eu nu l-am văzut, doar mi s-a spus că gata, sunt admisă și am toate drepturile de student în cadrul universității din Oradea). Niște sfaturi la final de articol: să ai multă insistență, răbdare și să te documentezi bine. Trebuie sa cunoști și să consulți cât mai des metodologia anului tău, chiar e bine să o ai la tine printată pentru că ar putea să existe situații când ai nevoie să te consulți cu metodologia sau să arăți persoanelor interesate. PS: Locul la buget și bursa de 65 euro nu se pierd.

Cum este corect: Paște sau Paști?

De la ultimul meu articol despre Paște sau Paști au trecut 6 ani. Între timp a apărut DOOM 2 care a venit cu modificări, pe care le-am analizat în articolul de mai jos.

Hai să vedem cu ce nou vine DOOM 2 (aceasta este ultima ediție a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române), dar mai întâi am să vă recomand să citiți vechiul articol despre Paști sau Paște fericit, este destul de epic.

Trebuie să știm că, în DOOM 2, cuvântul Paște are semnul exclamării în față, ceea ce înseamnă că, în comparație cu ediția anterioară a dicționarului, a fost făcută o modificare.

  paste-fericite

Până nu demult exista o singură formă corectă: Paști! În prezent, ambele forme, adică atât Paşte cât și Paşti – sunt acceptate, doar că ele nu reprezintă exact același lucru. Pentru a înțelege diferența, vom citi definiția din DOOM 2:

!páște2/paști (pâine sfințită) s. f. pl., art. páștele/páștile !Páște (sărbătoare) s. propriu m., pl. Paști (doi Paști; dar pl. f. Sfintele Paști)

Toate cuvintele (Pască, Paște, Paști) se trag din latinescul pascha. Conform definiției de mai sus, cuvântul Paști a devenit pluralul cuvântului Paște. Nu pentru că așa ar fi corect, ci pentru că toată lumea utiliza în vorbire varianta greșită, adică Paște, din acest motiv a devenit necesar ca limba să se modifice.

În DEX '09 (Dicţionarul explicativ al limbii române), a apărut al doilea sens al cuvântului Paște (primul sens a fost despre mâncatul de iarbă):

Branding – logo și print pentru Varnița – Capitala Tineretului 2017

În anul 2017 Capitala Națională a Tineretului din Republica Moldova este satul Varnița. Cred că pentru prima dată capitala tineretului este un sat și nu un oraș. Dar Varnița a meritat acest titlu, deoarece în sat se organizau și se organizează o mulțime de activități pentru tinerii din localitate dar și din localitățile vecine, inclusiv din Transnistria. banner-varnita-capitala-tinertului-2017 Dacă vreți să cunoașteți mai multe detalii despre satul Varnița, puteți citi articolul "Hai să ne plimbăm prin Varnița" sau dacă vreți să știți de ce poziția geografică este una specială, citiți articolul "Conflict în Varnița - Transnistria instalează două posturi vamale ilegale". Am vrut ca această capitală a tineretului să rămână în memoria tuturor, respectiv am urmat strategia din proverbul rusesc: Întâlnesc după port și petrec după minte. Pe partea de "minte" stăm bine. Se face referire la activități și ospitalitate. A rămas să "îmbrăcăm" corespunzător capitala noastră. Pentru asta am realizat un logo, cu care am participat la concursul descris pentru toți tinerii și am câștigat. A urmat o serie de materiale materiale grafice pentru promovarea evenimentului de lansare (depre care am scris mai jos) și pentru promovarea capitalei tineretului. În decursul anului 2017 urmează să mai fac și alte bannere, postere, diplome etc., pe care le puteți vedea accesând pagina mea de portofoliu, sper să vă placă. poster-varnita-capitala-tineretului Și pentru că sloganul capitalei tineretului din acest an este Varnița în inima Moldovei, am rprezentat pe logo un zmeu zburător care se înalță, purtat de un copil. Acesta fidel reprezintă poziția satului Varnița pe hartă dar și întruchipează acea inimă a Moldovei. Prin acest articol am vrut subtil să anunț că pe 2 aprilie, duminică, va avea loc (sau deja a avut loc) evenimentul de lansare a proiectului Varnița - Capitalei Tineretului 2017. Pentru mai multe detalii despre eveniment accesați site-ul www.varnita.md.

Studenți etnici români: depunere dosare direct la universitate vs. depunere dosare prin consulat

Ministerul Educației Naționale din România a anunțat că din acest an studenții Etnici Români din unele țări vor depune dosarele direct la universități. Nu va mai veni comisia la consulatele din țara origine pentru preluarea dosarelor. Hai să analizăm punctat plusurile, minusurile și să tragem o concluzie. coada-consulat-admitere Citiți acest articol până la capăt și veți afla cea mai mare taină și anume: de ce unele state vor depune actele direct la universitate iar alte state (ca de exemplu Ucraina), depun la consulatele din acele state. De la Cernăuți până la Suceava doar e mai aproape decât de la Chișinău, nu? Păi fiți atenți la articol!

Propuneri pentru îmbunătățirea Metodologiei de admitere pentru Etnici Români 2017-2018

Metodologia de admitere pentru etnicii români pentru anul de studii 2017-2018 a fost publicată mult mai devreme față de anii precedenți. Totodată această metodologie a suferită multe modificări majore, de exemplu, pentru studiile de licență admiterea se va face direct la universitate. Este un lucru bun sau nu? Părerea mea o veți afla citind acest articol. Anul acesta Ministerul Educației Naționale ne-a propus nouă să contribuim la îmbunătățirea metodologiei. Asta am și încercat să fac. Sper ca echipa, care a scris metodologia, să fie foarte receptivă și să accepte propunerile mele. Reprezentanții asociațiilor, organizațiilor, ligilor și ale federațiilor de studenți basarabeni s-au unit pentru a veni cu o propunere către minister (cel puțin eu am înțeles că s-au unit). Textul de mai jos va fi trimis spre MEN. În același timp îndemn și reprezentanții studenților să preia și să includă în propunerea lor aceste sugestii. Cine știe, poate Ministerul nu mă ia pe mine în serios și ignoră mesajul meu, atunci măcar studenții să facă ceva în acest sens. metodologia-dezbatere-2017-2018 Metodologiile asupra cărora am intervenit sunt atașate aici (ciclu universitar) și aici (ciclu preuniversitar). Aceste fișiere nu reprezintă varianta finală a metodologiei! Este doar un text publicat pentru dezbatere și pentru îmbunătățire! Pentru a urmări actualizarea informațiilor despre admitere vă rog să accesați pagina Admitere România 2017-2018. Important: comentariile la adresa metodologiei pentru ciclul universitar sunt valabile și pentru metodologia de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar.

În ce situație ai nevoie de permis de ședere în România, buletin provizoriu sau viză de flotant?

Cred că ai o nelămurire și nu știi ce acte trebuie să îți faci ca să te afli legal pe teritoriul României. Când faci permisul de ședere românesc? Sau când faci buletin? Ori dacă nu poți să faci buletin simplu, atunci de ce să faci un buletin provizoriu românesc? Și ce-i asta viză de reședință? Hai să clarificăm lucrurile. În acest articol este scris inclusiv despre cei care nu au cetățenie Română. Dacă vrei să vezi exact actul de care ai nevoie, treci la partea 2. Dar dacă vrei să înțelegi termenii și să cunoști legea, citește partea 1. Te rog să citești și a treia parte, unde dau răspuns la cele mai des întâlnite întrebări. permis-viza-de-resedinta-card-de-identitate-provizoriu

Partea 1. Definiții și legislație

Cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele; -  domiciliul persoanei fizice este la adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală; -  reşedinţa este adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu.

Permis de ședere temporară pentru elevi și studenți în România

Permisul de ședere temporară este un act emis de statul Român care permite cetățenilor străini să se afle pe teritoriul României mai mult decât ar putea sta în baza vizei sau în baza pașaportului biometric. De aici rezultă că un cetățean Român nu poate să obțină permisul de ședere. Precizez acest lucru deoarece mai multe persoane, care au Certificatul de Cetățenie Română, sau care au deja Certificatul de Naștere, încearcă să obțină permisul de ședere și sunt dezorientate când află că nu pot să facă acest lucru. Despre cei cu Cetățenie Română voi aminti mai târziu, dar acum să trecem la străini. permis-de-sedere-student-romania Trebuie să știi că permisul poate fi obținut de cetățenii străini care au intrat în România în baza vizei de lungă ședere (viză de tip D). Perfectarea sau prelungirea permisului se poate face pentru o perioadă de 1-5 ani, prin depunerea unei cereri însoțite de o serie de documente solicitate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în funcție de scop. Important este să știi că trebuie să depui actele pentru permis cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea permisului de ședere anterior sau înainte de expirarea vizei. Altfel trebuie să scrii explicație de ce ai venit mai târziu sau trebuie să plătești amendă. În cel mai rău caz, dacă deja expiră sau a expirat actul anterior, vei fi nevoit să revii în țara de reședință, să faci o viză nouă și numai atunci să te întorci pentru a face permis.

Câți bani cheltuie lunar un elev sau student în România

Am efectuat un sondaj în care am întrebat de mai mulți studenți și elevi din Republica Moldova care învață în România, câți bani cheltuie ei lunar aflându-se la studii. Anticipând puțin, pot să spun că majoritatea cheltuie între 300 și 400 RON, adică 1500 - 2000 Lei Moldovenești sau, dacă vă este mai simplu, 65 - 90 de Euro. Cinci ani în urmă am scris un articol despre cheltuielile mele în prima lună de studii în România. Atunci eu am cheltuit 350 RON într-o lună, iar în următorii ani cheltuielile mele au variat de la 300 la 500 RON/lună. La sondajul efectuat pe grupul de Facebook Admitere în România au participat peste 470 de persoane, dintre care aproximativ 35% dintre respondenți se încadrează în suma de 300-400 RON. Destul de multe persoane depășesc suma de 600 de RON, sau 130 EURO, însă printre aceștia sunt persoane care stau în chirie, mănâncă în localurile din oraș, au animale de companie sau unii consumă alcool ori fumează. Precizez că chestionarul este deschis și numărul de respontenți poate să crească, așa că pentru date actualizate accesați direct chestionarul și citiți mai multe păreri în comentarii. Cei mai puțini respondenți au spus că cheltuie sub 100 RON sau între 100 și 200 lei românești. Consider că este imposibil să restrângi atât de mult cheltuielile, numai dacă nu ai un finanțator banii căruia nu îi pui în calcul sau dacă primești săptămânal genți cu mâncare de acasă.

Belibov Dan: cum e să fii student la IT în București

Pentru început am să mă prezint: sunt Belibov Dan, student la facultatea de Automatică și Calculatoare, specialitatea Calculatoare și Tehnologia Informației de la Universitatea Politehnica din București. Acum, în 2016, am finisat anul 1.

De ce scriu acest articol? Pentru că am primit în ultimul timp tot mai multe întrebări despre facultate. Mă întreabă lumea cât de grea este și cât trebuie să înveți la ea. Din acest motiv am decis să scriu aici cele mai relevante sfaturi (în opinia mea).

belibov-dan

Tot ce urmează în acest articol constituie experiență proprie și a altor câteva zeci de persoane din domeniu cu care am avut ocazia să comunic. Printre aceste persoane sunt studenți, profesori sau specialiști în domeniul IT.

Informatica și IT

Informatica și CTI (IT) sunt 2 lucruri diferite. Însăși din denumire înțelegem că Informatica ține de propriu zisa informație, însă IT e despre tehnologiile folosite pentru producerea, stocarea, crearea, replicarea, etc. a informației. Informatica constă în mai multă programare, algoritmică și diploma finală e de fapt o diplomă de informatician (se învață 3 ani). La CTI faci programare, dar și sisteme de operare, hardware, rețelistică, electrotehnică și diploma primită este de inginer în CTI (se învață 4 ani). Nu pot spune care este mai bună. Aș fi studiat la ambele, dar am ales CTI. Ambele nu sunt facultăți ușoare și deci la ambele e nevoie de muncă.

Rima Grinco: masterand la București. Când și cum începi procesul de angajare?! Sfaturi practice

Care este cea mai bună investiție pe care o poți face atâta timp cât ești student?

A fi student nu înseamnă să frecventezi doar cursurile de la facultate. Pe lânga asta este important să investești în tine pe parcursul întregii perioade de studenție. Fii flexibil și deschis la schimbările care intervin. Așteptările tale despre România ar putea să nu coincidă cu realitatea. E bine să fii tolerant și usor adaptabil.

Implicarea într-un ONG, în activități extracurriculare sau participarea la proiecte de carieră: conferințe, târguri de joburi sau evenimente pentru studenți, se numără printre sugestiile de primă importanță.

rima-grinco-masteranda-bucuresti

În primul rând, interacționează și petrece mai mult timp cu localnicii și apoi fă-ți prieteni în diasporă. Alege oamenii cu care petreci timpul și îți devin prieteni. Alege să fii înconjurat de persoane puternice, motivate, alege-i pe cei care au un efect benefic pentru dezvoltarea ta persoanală.