Articole cu Tagul: studii
Propuneri pentru îmbunătățirea Metodologiei de admitere pentru Etnici Români 2017-2018
Metodologia de admitere pentru etnicii români pentru anul de studii 2017-2018 a fost publicată mult mai devreme față de anii precedenți. Totodată această metodologie a suferită multe modificări majore, de exemplu, pentru studiile de licență admiterea se va face direct la universitate. Este un lucru bun sau nu? Părerea mea o veți afla citind acest articol.
Anul acesta Ministerul Educației Naționale ne-a propus nouă să contribuim la îmbunătățirea metodologiei. Asta am și încercat să fac. Sper ca echipa, care a scris metodologia, să fie foarte receptivă și să accepte propunerile mele. Reprezentanții asociațiilor, organizațiilor, ligilor și ale federațiilor de studenți basarabeni s-au unit pentru a veni cu o propunere către minister (cel puțin eu am înțeles că s-au unit). Textul de mai jos va fi trimis spre MEN. În același timp îndemn și reprezentanții studenților să preia și să includă în propunerea lor aceste sugestii. Cine știe, poate Ministerul nu mă ia pe mine în serios și ignoră mesajul meu, atunci măcar studenții să facă ceva în acest sens.
Metodologiile asupra cărora am intervenit sunt atașate aici (ciclu universitar) și aici (ciclu preuniversitar). Aceste fișiere nu reprezintă varianta finală a metodologiei! Este doar un text publicat pentru dezbatere și pentru îmbunătățire! Pentru a urmări actualizarea informațiilor despre admitere vă rog să accesați pagina Admitere România 2017-2018.
Important: comentariile la adresa metodologiei pentru ciclul universitar sunt valabile și pentru metodologia de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar.
Permis de ședere temporară pentru elevi și studenți în România
Permisul de ședere temporară este un act emis de statul Român care permite cetățenilor străini să se afle pe teritoriul României mai mult decât ar putea sta în baza vizei sau în baza pașaportului biometric. De aici rezultă că un cetățean Român nu poate să obțină permisul de ședere. Precizez acest lucru deoarece mai multe persoane, care au Certificatul de Cetățenie Română, sau care au deja Certificatul de Naștere, încearcă să obțină permisul de ședere și sunt dezorientate când află că nu pot să facă acest lucru. Despre cei cu Cetățenie Română voi aminti mai târziu, dar acum să trecem la străini.
Trebuie să știi că permisul poate fi obținut de cetățenii străini care au intrat în România în baza vizei de lungă ședere (viză de tip D). Perfectarea sau prelungirea permisului se poate face pentru o perioadă de 1-5 ani, prin depunerea unei cereri însoțite de o serie de documente solicitate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în funcție de scop.
Important este să știi că trebuie să depui actele pentru permis cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea permisului de ședere anterior sau înainte de expirarea vizei. Altfel trebuie să scrii explicație de ce ai venit mai târziu sau trebuie să plătești amendă. În cel mai rău caz, dacă deja expiră sau a expirat actul anterior, vei fi nevoit să revii în țara de reședință, să faci o viză nouă și numai atunci să te întorci pentru a face permis.
Belibov Dan: cum e să fii student la IT în București
Pentru început am să mă prezint: sunt Belibov Dan, student la facultatea de Automatică și Calculatoare, specialitatea Calculatoare și Tehnologia Informației de la Universitatea Politehnica din București. Acum, în 2016, am finisat anul 1.
De ce scriu acest articol? Pentru că am primit în ultimul timp tot mai multe întrebări despre facultate. Mă întreabă lumea cât de grea este și cât trebuie să înveți la ea. Din acest motiv am decis să scriu aici cele mai relevante sfaturi (în opinia mea).
Tot ce urmează în acest articol constituie experiență proprie și a altor câteva zeci de persoane din domeniu cu care am avut ocazia să comunic. Printre aceste persoane sunt studenți, profesori sau specialiști în domeniul IT.
Informatica și IT
Informatica și CTI (IT) sunt 2 lucruri diferite. Însăși din denumire înțelegem că Informatica ține de propriu zisa informație, însă IT e despre tehnologiile folosite pentru producerea, stocarea, crearea, replicarea, etc. a informației. Informatica constă în mai multă programare, algoritmică și diploma finală e de fapt o diplomă de informatician (se învață 3 ani). La CTI faci programare, dar și sisteme de operare, hardware, rețelistică, electrotehnică și diploma primită este de inginer în CTI (se învață 4 ani). Nu pot spune care este mai bună. Aș fi studiat la ambele, dar am ales CTI. Ambele nu sunt facultăți ușoare și deci la ambele e nevoie de muncă.
Andreea Bălăţel: studenţia în Timişoara. Experienţe de la Universitatea Politehnica
Legătura mea cu Timișoara e una aparte și ciudată oarecum. Nici până în ziua de azi nu-mi pot explica de unde dorința asta acerbă să-mi fac studiile anume la Timișoara. Cert e că nu regret nici o clipă că sunt studentă în capitala Banatului, și le doresc tuturor viitorilor studenți care vin la studii în România să aibă parte de experiența frumoasă pe care o trăiesc eu zi de zi.
După cum am zis mai sus, eu din timp, adică de 3 ani știam care o să fie cele 3 opțiuni pe care o să le scriu în cererea din dosarul de admitere. Eram informată până peste cap despre tot și toate, știam condițiile de admitere prin consulat, știam condițiile de admitere direct la facultate în concurs cu românii, știam unde se echivalează diploma de BAC și toate actele necesare pentru aceasta, căutam în listele cu basarabeni admiși la studii în România din anii trecuți pe cei admiși la Timișoara, îi găseam pe facebook și îi bombardam cu întrebări. Chiar dacă nu am fost niciodată în Timișoara, cu ajutorul Google Maps eu știam fiecare stradă, fiecare clădire, adică știam tot. Aşa dar, un mare sfat celor care planifică să învețe în străinătate: informați-vă singuri, adresați întrebări doar atunci când singuri nu ați găsit răspuns, pentru că aici nimeni nu vă așteaptă cu pâine și sare, plus la asta, nu-i nimic mai fain decât să fii informat și să te descurci cu propriile forţe.
Nicolae Șapoval: primele momente de studenţie în Suceava
Cred că în copilărie fiecare dintre noi și-a pus vreodată întrebarea: cum e să fii student? Am încercat să ne mulțumim doar cu o închipuire care trezea așteptări uluitoare… Totuși iată suntem la etapa visată sute de nopți și închipuită nenumărate ori. Suntem studenți!
E toamnă, 5 octombrie. A început anul universitar. Nu-mi vine să cred că nu sunt printre voi dragi colegi. Sunt departe și îmi pare rău că deja nu vă voi vedea așa de des. Sunt în altă țară, în alt oraș, sunt printre străini, dar toți ca mine, studenți. Să fii student în Moldova e bine, dar în România e minunat.
De fiecare dată când la hramul liceului se vorbea despre Mihail Sadoveanu mă vedeam în patria lui. Visul s-a împlinit. Voi merge cu siguranță la locul unde s-a născut, dar până atunci am alte priorități.
Uluitor, dar m-am acomodat destul de repede. Colegii români sunt foarte prietenoși. Deseori întâlnesc un moldovean sau o moldoveancă descoperindu-i naționalitatea după cum salută: „Noroc” și în acel moment te simți ca acasă.
Student basarabean în Iaşi: despre cămine, universitate şi metode de a câştiga bani
Bună, acest articol este despre prima perioadă de studenţie în oraşul Iaşi, Universitatea Alexandru Ioan Cuza.
Prima zi
Ora 5:30 dimineța, am plecat singur la gară, cu un bagaj foarte mare, am luat rutiera și am pornit. Am ajuns în Iași pe la 10 dimineaţa, m-am oprit chiar în fața universității Alexandru Ioan Cuza, prima impresie a fost un wow. Merg la secretariat să cer cazarea, foarte primitori! Mă pornesc spre cămin, plouă… eu fără umbrelă, știam că de la universitate până la cămin sunt 2,5 km, aşa că fără să gândesc mult iau un taxi, 10 RON pentru 2,5 km (în gînd îmi zic, Bun venit în România) ajung la cămin şi mă cazez.
Căminul
Din toate căminele universității bineînţeles al meu era C4. În cameră 5 persoane, condițiile nu sunt cele mai bune, dau să deschid dulapul rămân cu ușa în mână, la propriu. În bucătărie cu siguranță găsești loc pentru tigaia cu cartofi prăjiți. Paturile scârție, dacă vrei să te așezi pe pat trezeşti toată camera. Sfat pentru cei care se vor caza în acest cămin: neapărat să cumpăraţi frigider și router altfel viață veţi avea. Mână de la mână iese ieftin. Internetul are viteză bună dar în anumite zile se întrerupe. Muzică şi strigăte pe coridor seara și noaptea mai mereu. Românii mai des strigă la beții. În cămin sunt şi moldoveni, şi români, dar nu sunt fete.
Daniela Baciu: Cum e să fii student basarabean în Petroșani
Bună, sunt Daniela și astăzi vreau să-ți vorbesc despre a 2-a mea casă – Petroșani. Dacă ești absolvent de liceu, visezi să studiezi la o universitate din România, îți plac orașele mici și liniștite, și dacă iubești munții, atunci cea mai bună opțiune pentru tine este Petroșani.
Orașul Petroșani
Petroșani este un municipiu din județul Hunedoara, situat între munții Parâng, Godeanu, Retezat și Vâlcan. Probabil, datorită faptului că este încunjurat de munți, acest oraș te face să te îndrăgostești de el necondiționat. În oraș există o zonă de agrement numită ”Bradet”, loc perfect pentru a te relaxa într-o zi de duminică cu prietenii, pentru a învăța în sesiunea de vară și pentru a admira orașul în noapte.
Acum, despre lucrurile cele mai importante: Universitate, Cămin și ASBP.
Universitatea din Petroșani
Universitatea așteaptă cu brațele deschise studenții basarabeni și le oferă toate condițiile de care au nevoie. Nu există profesori care să discrimineze negativ etnicii români, ba din contra, ei sunt foarte încântați de faptul că noi suntem aici și sunt foarte indulgenți cu noi. Ținând cont de faptul că noi vrem să plecăm acasă pe o perioadă mai mare de timp, examenele le stabilim împreună cu profesorii în așa fel ca să ne bucurăm cu toții de vacanță la maxim. Mai multe informații despre universitate (facultăți, specializări, acte, etc.) găsești pe site-ul Universității.
Carolina Rebeja: Despre studenția în Bacău la Kinetoterapie
Are alt miros viața în România, eu cel puţin aşa am simţit, se schimbă multe, gândeşti diferit şi trăieşti după alte principii, te educă şi te maturizează viața departe de părinţi.
În 2012, când toată lumea se pregătea de apocalipsă, eu absolveam liceul şi aveam un singur gând, să plec cât mai repede din Moldova. Poate că sună banal, ce copil normal ar vrea să plece de acasă? că doar mai bine ca acasă nu este nicăieri. Eu, şi alţii ca mine, am vrut ceva mai mult decât oferea Moldova, pe vremea aia, acum nu mai ştiu ce s-a schimbat în ţară.
S-au schimbat multe din 2012 până acum, când am reuşit eu să fiu admisă la studii în România. Atunci se ofereau multe locuri cu bursă, dar în oraşe mici, cam aşa am ajuns la Bacău! Am avut două opţiuni, Bacău sau Galaţi, pentru că anume aici se ofereau locuri la kinetoterapie. Eu în schimb îmi doream Bucureşti sau Cluj, visul oricărui tânăr, oraş mare, aglomeraţie, distracţii, etc.
Ce se întâmplă dacă ești student basarabean și obții Buletin Românesc
Mai mulți tineri nu înțeleg ce se întîmplă în cazul în care sunt elevi sau studenți Bursieri ai Statului Român, învață în România și obțin buletin cu domiciliu pe teritoriul Statului Român. Răspunsul e simplu: ei trec la contract iar dacă au ascuns că au buletin, vor întoarce banii investiți în această persoană de la momentul obținerii buletinului. Vă explic și de ce.
În introducere aș mai adăuga că sunt multe persoane care susțin că nu e corect să li se retragă bursa. Internauții susțin că este ilegal să fie impuși elevii și studenții să restituie banii, referindu-se la niște avocați misterioși care susțin că teoretic ar câștiga în instanță procesul împotriva Statului Român, dar nu au făcut acest lucru niciodată. Unul dintre internauți este blogger-ul Vitalie Cojocari, pe care îl urmăresc de mult timp dar la care am citit vreo trei articole despre acest subiect și care m-au indignat enorm. M-a indignat modul în care scrie despre acest subiect pe care nu îl cunoaște, faptul că scrie periodic despre asta și folosește titluri strigătoare pentru articole. Concluzia: periodicitatea și titlurile sunt pentru vizualizări, nu pentru adevăr, adică cu scop filantropic, nu nobil.
Hai să fiu eu nobil și să analizez subiectul din perspectiva legii, nu a sentimetelor.
Elevii și studenții, atunci când depun dosarul la consulat, semnează și cererea de admitere care face trimitere directă și care se bazează pe legile din Metodologia de admitere. Adică dacă elevul sau studentul semnează cererea de admitere, el își dă acordul cu ceea ce scrie în metodologie și se presupune că a și citit-o. Oare ce spun acei avocați care se bat cu pumnu-n piept, necunoașterea legii te eliberează de la răspundere? Pentru că blogger-ul Vitalie a scris despre trei tineri care nici nu știau că primesc bursa ilegal, dar în practică se presupune că ei asta știu și ascundeau intenționat această informație, ceea ce reprezintă o ilegalitate.
Procedura de admitere la Masterat în România pentru etnici români din Republica Moldova
Studiile sunt o activitate prioritară pentru cel care tinde necontenit spre succes, cunoaștere și afirmare proprie. Dar admitem că nu te mulțumești cu ceea ce ai cucerit până acum și vrei să-ți depășești propriile limite. Uite aici unu mini ghid pentru un potențial masterand în România.
Informaţiile din acest articol sunt inspirate din propria experiență și au fost testate în timpul admiterii la Universitatea din București, Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării, anul 2015.
Marina Manastîrlî – autor articol
Există 4 scenarii pentru viitorii masteranzi în România:
Scenariu 1:
Eşti absolvent de licenţă în Republica Moldova şi nu ai cetăţenie română sau ai cetăţenie dar nu ai buletin românesc.
În acest caz poţi să te înscrii la facultate numai la contract. Poţi să alegi orice universitate, privată sau de stat, cert este că nu ai nicio şansă să înveţi la buget în România. Dacă totuşi ai cetăţenie, este obligatoriu să ai şi buletin.
Crezi că reuşeşti să îţi faci buletinul? Dacă da, atunci evoluezi până la scenariul 2.
Scenariu 2:
Eşti absolvent de licenţă în Republica Moldova şi ai cetăţenie română, inclusiv buletin de identitate românesc.
Dacă faci parte din această categorie, poţi să te înscrii la buget în România dar ai nevoie de echivalarea diplomelor. Precizez că aplici pentru locuri de români, ca orice cetăţean al acestui stat. Articolul ce urmează este destinat acestei categorii de oameni. Pentru detalii citeşte articolul de mai jos.
Scenariu 3:
Eşti absolvent de licenţă în România dar nu ai cetăţenie română ori o ai dar nu deţii un buletin românesc?
Atunci te poţi înscrie pe un loc la buget alocat Etnicilor Români. Admiterea se face direct la universitate, se susţine şi examenul de admitere, iar locurile sunt separate, destinate numai moldovenilor din aceeaşi categorie. Pentru mai multe detalii despre actele necesare sau despre locurile alocate te adresezi la secretariatul facultăţii unde vrei să te înscrii, dar în principiu setul de acte este similar cu actele pe care le prezintă românii.
Dacă crezi că reuşeşti să obţii buletin românesc până începe perioada de admitere, atunci nu ai ce căuta pe această pagină. După ce primeşti buletinul te încadrezi în categoria de români, cei mai obişnuiţi români, iar informaţiile despre admitere le afli la fel cum fac şi românii.
Scenariu 4:
Eşti absolvent de licenţă în România şi ai buletin românesc.
Dacă te regăseşti în această categorie, atunci nu mai înţeleg ce cauţi pe pagina aceasta? Informaţia e pentru moldoveni. Dacă ai toate actele româneşti, nu mai contează a doua cetăţenie, cea moldovenească, eşti român şi cu asta basta. Spor la admitere! Ceilalţi să citească mai departe.
