Articolele autorului: Dmitri Gorobîc
Cum se vorbeşte pe ambele maluri ale Prutului
Am ajiuns acasî, nakanetsto, pin Kişînău şela ti sîmţ ca-n inima Rusîii, şi s mai spun di faptu că cât şoferu de la marşutka Iaşi – Chişinău atît şî aşela de la Chişinău – Bender naruşău pravila dvijănia. Primu macîr ave soviste şî m-o preîntîmpinat cî s-o oprit ni pa pravilam atunşi când îmi discărca ciumodanul din bagajnic.
Gara Centrală – şel mai bispaşiadnîi loc din Moldova, babi cari ţîpă, altili mai suduie, tăţ cu busicurile sî bagă peste oameni numa ca sî discarşi tovaru, musor peste tăt – capitală europeană. Trebuia sî ieu marşutka spre Bender, ni-a rezervat am lăsat curtca pi scaun şî m-am dus după un hot-dog, am zakajât şî cît îl încălzea în microvalnovkă eu citeam pi pereţ „Magazinul AnastasiEa”, mîna automat so tras spre mobilnik sî fac o fotkă pentru muligambia.com însă am văst mîna prodoveţîi întinsă cu hot-dogu şerbinte, l-am apucat ş-am fujit la marşutcă care sî pornea.
În marşutkă, pi locu meu şîdea o fatî, eu întreb „Aici pe scaun era o curtcî!?” da ea beleşte nişti ochi la mini, karoce trebuia să-i repet în rusî, am uitat undi mă aflu. Fata şeia s-o sculat şî am văst cî e so pus cu curu chear pi curtca mea, nicî culiturî, nicî sovisti. Şel mai important cî-s acasî, şăd la cald şî perd timpu scriind bredu ista.
Textul de mai sus reprezintă o scriere a limbii (Române) Maldaveneşti aşa cum o pronunţăm noi în Republica Moldova fără nici o exagerare (*Nu se referă la toate persoanele din Republica Moldova şi nici la toate regiunile ţării însă consider că se referă la marea majoritate a populaţiei), pentru cei care nu înţeleg ce scrie, vă propun mai jos „traducerea” în limba română:
Teatrul
Au tulburat cerul pustiu,
Pentru-a lua, pe primul rând,
Bilete la un teatru viu.
Una zâmbeşte, alta plânge;
Spectacol noaptea,-n stradă,-n vânt.
E despre dragoste şi sânge.
Doi aştri privesc spre pământ.
Râul reflectă silueta
Actorilor din primul plan.
Pe scenă-o atingere discretă
Crează-n public amalgam,
Vântul aruncă-n faţă ger,
Lumea întreagă se roteşte,
Cad luminiţe de pe cer.
De sufletu-i se leagă una,
Cealaltă a ţintit spre ea.
Azi, două inimi, împreună
Au conceput o nouă stea.
La naştere-a primit un nume
Care-i uneşte pe-amândoi,
De-acum şi-n veci li se va spune:
Noi.
Scene cu conţinut sexual pe Youtube
Update: Se pare că Youtube a citit postarea mea şi a şters filmuleţele. Adică clipurile despre care vorbeam în această postare nu mai sunt disponibile pe Youtube.
Spiritul meu de observaţie şi natura critică nu mi-au permis să trec peste, mă simt obligat să fac acest lucru, dacă nu-l voi face eu atunci cine? Recent am dat peste un clip pe YouTube, Tokio — Ты хочешь, e în limba rusă aşa că să nu mă înjuraţi dacă nu ştiţi limba, cred că cuvântul „sex” îl veţi înţelege, în rest conţinutul nu contează, pur şi simplu analizaţi ceea ce vedeţi.
Hai să vă explic de ce am apucat să scriu acest articol: pe YouTube în mod normal se interzice publicarea materialelor video cu conţinut sexual (cu băieţi şi fete goale) însă spre mirarea mea aşa ceva stă publicat de aproape doi ani pe site fără ca cineva să-l blocheze. Eu, de exemplu, priveam acest clip cu gura căscată ori pentru că e straniu, ori pentru că îl văd pe YouTube, ceea ce e şi mai straniu. Scenele ce încalcă regulamentul site-ului le vedeţi la minutele 0:37, 1:20, 2:12, de fapt tot clipul e o compilaţie de scene video cu caracter imoral, vulgar şi scârbos.
Culmea: clipul are 24 like-uri şi nici un dislike! Sper că printre aceste 24 persoane nu se numără copii de 14 ani ce stau nopţi de-a rândul pe net. Sper că video de mai jos mai e disponibil.
Coincidenţă? După ce am postat articolul, în scurt timp acest video a fost blocat pe youtube (şi asta după ce a stat pe site doi ani), daţi play mai jos ca să vedeţi statutul acelui video care era încă disponibil atunci când am scris articolul (Video de mai sus e actualizat după o lună).
Sărut femeie, mâna ta…
Pe data de 15 octombrie în lume se sărbătoreşte Ziua Mondială a Femeii din localităţile rurale. N-am mai auzit de această sărbătoare până nu am dat peste reportajul de la Mesager unde se povesteşte despre viaţa femeilor de la ţară, citat: „În Dominteni, Drochia, 90 la sută din locuitori sunt femei. Se ajută una pe alta iar nevoia le-a făcut să poată îndeplini şi lucrul bărbaţilor”. Nu ştiu cum să le numesc: oameni pedepsiţi de soartă? sau norocoasele care nu ştiu de grijele cochetelor de la oraş?
În fine, pentru ca piţipoancele şi cochetele să nu rămână neobservate în această zi frumoasă, am hotărât să le dedic o poezie:
Sărut femeie, mâna ta
Pe buze nu te-aş săruta
Că-ţi şterge rujul L’Oreal
Cu gust de un răhat de cal.
Sărut femeie, mâna ta
Tu ai ten de la Bourjois?
Deci nici obrazul nu-l sărut
Că ai pe el un strat de lut.
Sărut femeie, mâna ta
Dar ochii eu i-aş evita,
Ai de la Mary Kay rimel
Că-mi vine să mă piş pe el.
Sărut femeie, mâna ta
Nici pe buric n-aş săruta
De-acolo piercing-ul se-arată?
Sau o talangă agăţată?
Sărut femeie, mâna ta
Cu asta mă voi limita,
Şi nici nu vreau eu să mă uit
Ce manichiură ţi-ai făcut.
Audiaţi piesele de mai jos şi spuneţi-mi: cum în viziunea voastră trebuie să arate o femeie adevărată?
Reportajul de la Mesager din 15 octombrie 2011, TeleRadio Moldova:
Apă cu bule
Sâmbătă, ziua deja a început cu stângul deoarece avem cursul de Drept Penal de la ora 9, recuperăm. Colegele mă sună să ies că ele deja sunt la poarta căminului meu, mă aşteaptă să mergem spre facultate. Eu stau în chiloţi şi mănânc biscuiţi, cu o mână mă îmbrac, cu alta arunc caietele în geantă.
În grabă am ajuns la facultate, mai este un sfert de oră până începe cursul, profesorul e punctual şi începe mereu la fix, cine întârzie cu 2 minute nu mai intră în sală. Mai are o condiţie profesorul: mereu la curs să fie pe catedră o apă cu bule (apă minerală). Azi e rândul grupei 203 să cumpere apa, eu sunt şef de grupă, un şef sclerozat (adică uituc). Mai sunt 10 minute, se apropie o colegă şi mă întreabă dacă am cumpărat apă cu bule, de altfel se supără profesorul. Mi s-a întunecat în faţa ochilor, am deschis geanta să iau bani însă în grabă am uitat banii la cămin, am luat 5 lei de la o colegă şi fuga la magazinul din căminele de la Panduri. Doamna de la recepţie a zis că magazinul se deschide la ora 10, cel mai apropiat magazin e la următoarea intersecţie.
Nu pot să descriu prin cuvinte cum traversam la culoarea roşie a semaforului şi cum alergam pe străzile Bucureştiului însă în acel moment mi-am amintit de un video clip sugestiv:
Filme care provoacă lacrimi
Ultimul timp tot mai mulţi prieteni mă roagă să le recomand vre-un film bun, frumos, care merită să-l priveşi. Am decis să fac un TOP cu cele mai frumoase filme care le-am privit vreodată, dar m-am bazat doar pe filme care provoacă lacrimi.
P.S. I Love You [2007]
Dear John [2010]
Remember Me [2010]
The Lake House [2006]
If Only [2004]
Keith [2008]
Never Let Me Go [2010]
Scusa ma ti chiamo amore [2008]
Scusa ma ti voglio sposare [2010]
Flipped [2010]
Jeux d’enfants [2003]
Friends with Benefits [2011]
Waiting for Forever [2010]
Awake [2007]
The lovely bones [2009]
My Sassy Girl [2008]
The Last Song [2010]
The Notebook [2004]
Going the Distance [2010]
Definitely, Maybe [2008]
Letters to Juliet [2010]
Hachiko: A Dog’s Story [2009]
Twilight [2008]
Step Up [2006]
50 First Dates [2004]
Secretariat [2010]
Valentine’s Day [2010]
Tres metros sobre el cielo [2010]
Aştept să completaţi această listă cu filme ce nu le ştiu sau de care am uitat, lăsaţi şi o scurtă descriere sau propriile impresii.
Smile-urile din Skype dansează
Aveam dispoziţie, ascultam Daler Mehndi – Tunak Tunak Tun şi paralel comunicam cu prietenii prin Skype. Vroiam să adaug la discuţie un smile şi, spre mirarea mea, am observat că ele ştiu să danseze. Am făcut un casting şi-am ales 7 smile-uri cele mai dansatoare, iată ce mi-a ieşit (dacă preluaţi acest video, ar fi bine să indicaţi şi sursa):
Let’s Do It, Sulina! Dă-i Moldovane!
„În perioada 15-22 august 2011, în oraşul Sulina, judeţul Tulcea, s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Preşedintelui României cea de-a şasea ediţie a şcolii de vară „Comunităţi româneşti şi identitate europeană”. Evenimentul a fost organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret şi a reunit 200 de studenţi români cu merite deosebite, reprezentanţi ai asociaţiilor studenţeşti şi tineri jurnalişti români din Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria şi Serbia.”
Cam aşa sună primul alineat dintr-un articol preluat de pe site-ul Departamentului pentru Români de Pretutindeni. Cei curioşi cred că deja au accesat articolul şi l-au citit până la capăt, au privit şi pozele. Pare a fi un eveniment atractiv, frumos, cu Preşedintele României în frunte, dialogul între politicieni şi studenţii străini cred că a fost destul de drăguţ, au jucat şi tenis de masă.
Cine cunoaşte zicala (de origine rusă): Brânza gratuită se află doar în capcana pentru şoareci? Ea minunat se potriveşte pentru săracii studenţi. Analizând pozele am atras atenţia la inscripţiile de pe unele din ele: „Let’s Do It, Sulina!„, ei hop, pentru cei ce nu cunosc asta e un fel de „Hai Moldova!” însă Românii nu s-au complicat s-o traducă în limba de stat. Păi să-mi explice cineva, ce comun are şcoala de vară cu participarea studenţilor străini (mai mult de jumătate sunt din Republica Moldova) cu acţiunea ecologică „Let’s Do It, România!”? Şi nu le-ar fi ruşine locuitorilor acestui oraş să vadă cum străzile lor sunt curăţate de către tineri din alte ţări, că cei circa 5000 de oameni (populaţia oraşului Sulina) nu se rup în spate să-şi strângă mizeria făcută tot de ei.
Aşa cum Sulina este un orăşel vizitat de turişti, care fac şi ei mizerie pe străzi, pot să-i iert pe locuitorii oraşului pentru indiferenţa faţă de ceea ce se petrece pe străzi, dar nu se iartă atitudinea politicienilor români şi a organizatorilor şcolii de vară, de ce? Logic, turiştii din Europa fac mizerie pe străzi? Cred că nu! Turişti din Republica Moldova (la fel de needucaţi ca şi Românii) sunt mulţi prin Sulina? Cred că nu! Deci, cine constituie majoriatea celor ce se odihnesc în Sulina? Românii! Concluzia: Gunoiul trebuie să-l strângă Românii!
Cineva poate să-mi spună că această activitate a fost una de voluntariat, chipurile „uite cât de bravo sunt studenţii străini şi lasă cei din România să vadă ce unită e comunitatea internaţională!”. Da, da, şi lasă Românii să mai vadă cum Moldovenii, Bulgarii, Serbienii şi Ungarii stau cu fundul în sus şi-i scot din mizerie, lasă Românii să se simtă priviligiaţi, doar există alte rase de „negri” ce sunt gata să le şteargă fundul.
Mă adresez către organizatorii acestei şcoli de vară (fără a-i enumera): Dacă aţi hotărât să vă folosiţi de aceşti studenţi străini care s-au scăpat la mare şi la „brânză gratuită”, încercaţi să faceţi asta aşa ca să nu dăunaţi şi să nu distrugeţi mentalitatea ascendentă a românilor.





