În ce situație ai nevoie de permis de ședere în România, buletin provizoriu sau viză de flotant?

Cred că ai o nelămurire și nu știi ce acte trebuie să îți faci ca să te afli legal pe teritoriul României. Când faci permisul de ședere românesc? Sau când faci buletin? Ori dacă nu poți să faci buletin simplu, atunci de ce să faci un buletin provizoriu românesc? Și ce-i asta viză de reședință? Hai să clarificăm lucrurile.

În acest articol este scris inclusiv despre cei care nu au cetățenie Română. Dacă vrei să vezi exact actul de care ai nevoie, treci la partea 2. Dar dacă vrei să înțelegi termenii și să cunoști legea, citește partea 1. Te rog să citești și a treia parte, unde dau răspuns la cele mai des întâlnite întrebări.

Partea 1. Definiții și legislație

Cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele;

–  domiciliul persoanei fizice este la adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală;

–  reşedinţa este adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu.

Explicație

Viza de reședință și viza de flotant este același lucru.

Cartea de identitate și buletinul de identitate este același lucru.

Un om poate să aibă în același timp un domiciliu și o reședință. Domiciliul este scris mereu în cartea de identitate. Reședința este locul unde persoana locuiește temporar.

Partea 2. Tipuri de acte și categorii de persoane

Tipul de act de care ai nevoie ca să te afli legal pe teritoriul României depinde de doi factori: Cetățenia și Domiciliul. Precizez că dacă nu locuiești la adresa unde ai domiciliul, atunci ești obligat să ai o adresă de reședință. Această adresă va fi trecută pe toate actele analizate în continuare.

Cetățean Român cu domiciliu în România

Dacă stai temporar la o altă adresă, diferită de cea trecută în cartea de identitate, trebuie să îți faci viză de reședință (flotant).

Reședința este înscrisă în actul de identitate la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară. Mențiunea privind reședința se completează pe un autocolant-tip care se aplică (se lipește) pe versoul actului de identitate și este valabilă timp de un an, după care trebuie reînnoită.

Cetățean Român cu domiciliu în străinătate

Actul de identitate de care ai nevoie este cartea de identitate provizorie. Acesta se eliberează pentru cel mult un an, respectiv trebuie să o reînnoiești în fiecare an.

Paralel cu acest act tu poți să deții și pașaport de călătorie în care este precizat domiciliul tău din afara României.

Diferența față de cartea de identitate simplă este că în acea provizorie este trecută adresa de reședință temporară (nu cea de domiciliu).

Tu ai domiciliu în străinătate fiindcă pe cartea de identitate din țara origine ai trecută o oarecare adresă. De exemplu, dacă ești din Republica Moldova, ai carte de identitate Moldovenească cu domiciliu în Chișinău. Tot odată ai și cetățenia Română. Reamintesc că este interzis conform legii să deții două domicilii. Respectiv, este imposibil să ai atât carte de identitate românească cât și carte de identitate moldovenească, pentru că în cartea de identitate este trecută adresa de domiciliu. Dacă ai două cărți de identitate, rezultă că ai două domicilii, ceea ce este incorect din punct de vedere al legii.

Precizez că statul Român nu verifică dacă tu ai renunțat la cartea de identitate din străinătate înainte să o faci pe cea românească, astfel se ajunge la aceea că multe persoane au buletinul a două state.

Cetățean străin

Dacă nu ai cetățenie română, ești obligat să îți faci permis de ședere temporară în România, dacă vrei să stai în țară mai mult de trei luni.

Cândva acest permis se făcea pentru un singur an. În el este trecută adresa de reședință, adică are aceeași logică ca la actele menționate mai sus. Mai nou, pentru a micșora fluxul de persoane care își perfectează acest act, permisul de ședere se eliberează pentru mai mulți ani. De exemplu studenții își pot face permis de ședere pentru toată durata studiilor.

Un permis de ședere poate fi făcut numai dacă ai o viză de tip D (de lungă ședere) valabilă încă cel puțin o lună. Să ceri reînnoirea permisului poți cu cel târziu o lună înainte să expire permisul anterior. Mai multe detalii despre permisul de ședere găsești în acest articol: Permis de ședere temporară pentru elevi și studenți în România

Partea 3. Întrebări și răspunsuri

Dacă sunt bursier al statului Român și îmi fac buletin provizoriu (carte de identitate provizorie) pierd bursa și alte privilegii?

Din categoria de etnici români, care pot beneficia de locuri gratuite la liceu și la facultate, fac parte cetățenii străini de etnie română sau cetățenii români cu domiciliu în străinătate.

Mai devreme am precizat că în cartea de identitate provizorie este trecută adresa de reședință (nu cea de domiciliu), respectiv obținerea acestui act nicidecum nu afectează statutul tău în liceu sau facultate.

Click aici ca să afli ce pățești dacă obții carte de identitate românească făcând studii pe un loc de etnic român.

Ce act trebuie să am ca să pot munci în România?

Cu permisul de ședere temporară pe bază de studii poți munci oficial în România numai part-time. Cu permis de ședere pe bază de reîntregire a familiei, cu permis pe bază de drept de muncă sau cu buletinul provizoriu poți să muncești full-time.

Important este să reții că nu poți să te angajezi având numai pașaportul de călătorie și neavând carte de identitate simplă sau provizorie. Respectiv, dacă ai pașaport cu domiciliu în străinătate, întâi fă-ți carte de identitate provizorie la adresa de reședință și după asta angajează-te.

Ce fel de adresă de reședință există și cum dovedesc locul meu de reședință?

Reședința poate fi: căminul, chiria,  sau casa unui prieten la care stai gratis. Reședință poți să îți faci și la proprietatea personală, adică la o casă sau un apartament care îți aparține. De ce nu ai face acolo domiciliul? Păi pentru că domiciliu poți să ai numai unul și tu ai preferat să îl ai în altă parte.

Ca să faci un act de identitate în care să fie trecută adresa de reședință ai nevoie de contractul de cazare, contractul de chirie sau, în caz că stai la cineva gratis, prezinți un contract de comodat. Evident că mai ai nevoie și de alte acte, e un proces birocratic obținerea unui act de identitate, dar și legea se modifică în permanență, așa că recomand să întrebi direct la autoritatea responsabilă de eliberarea actului despre ce trebuie să conțină dosarul.