Articole cu Tagul: Romania
Alverstur, transport călători Chișinău – București
Chiar dacă în titlu am scris „transport călători Chișinău – București”, compania Alverstur se ocupă și de transport călători spre alte orașe din România, inclusiv curse ocazionale. Au curse și spre alte țări, de exemplu spre Italia. Dar nu despre asta este articolul. Este despre colaborarea noastră.
De foarte mulți ani călătoresc cu această firmă și acum am început o colaborare. De ce colaborez cu Alverstur? Pentru că îmi place politica acestei companii. De ce nu colaborez cu altă companie? Pentru că am mai călătorit cu una singură, în afară de Alverstur, și pot să scriu un articol întreg de ce să NU călătoriți cu acea firmă. Am avut extrem de multe momente negative cu cealaltă firmă și pentru niciun ban nu i-aș promova.
Pe Alverstur, în schimb, i-aș promova și îi promovez
Am scris în 2015 acest articol despre transport Chișinău – București și anume despre Alverstur, foarte dezvăluit, în care am enumerat detaliat toate avantajele lor. Atunci chiar călătoream cu ei foarte des pentru că eram student. Eu, ca student, eram super fascinat de oferta lor „a 6-a călătorie gratis” pentru care șoferii la început de fiecare călătorie împărțeau cartonașe celor care nu aveau și puneau ștampile la toți care aveau cartonașe (ceea ce nu fac companiile concurente care și ele au ofertă similară).
Svetlana Brazdă: Tranfserul studenților moldoveni între universitățile din România
Probabil mulți s-au întrebat cum e să te transferi de la o universitate la alta, fiind student basarabean în România? Am să vă vin în ajutor prin intermediul acestui articol.
Articolul va fi mai mult o relatare a exeprienței personale și voi exemplifica cu problemele pe care le-am întâmpinat eu personal. Voi relata și despre felul în care am reușit să rezolv lucrurile. Totuși, sper să vă fie de folos. Legile se schimbă, universitățile sunt diferite, condițiile se schimbă, însă birocrația rămâne neschimbată.
Biografie: basarabeancă, admisă în Universitatea din Craiova, anul de studii 2016-2017, FEFS, specializarea kinetoterapie și motricitate specială (cu bursă). Transfer în Universitatea din Oradea, aceeași specializare.
Ca să te transferi trebuie să îndeplinești toate condițiile de mai jos:
- Să nu ai restanțe;
- Transferul se face cel puțin după anul 1 dar nu în anul terminal. Dacă ai de învățat 3 ani, te poți transfera doar în vacanța de vară după anul 1;
- Trebuie să ai minim 30 de credite transferabile. Într-un an universitar poți strânge cel mult 60 de credite. În urma transferului, materiile care au fost studiate în universitatea de unde vii, se vor echivala în univeristatea unde urmează să înveți. Dar vor fi și diferențe. De exemplu, eu am avut materii în anul 1 în Craiova, care în Oradea nu erau deloc, sau care în Oradea se făceau în anul 2. Astfel, dacă aduni creditele tuturor materiilor echivalate pentru anul 1 în Oradea, suma trebuie sa fie minim 30.
Teoretic, transferul de la o universitate la alta cuprinde 3 etape:
- Acceptul universității unde se transferă studentul;
- Acceptul universității de unde pleacă studentul;
- Acceptul Ministerului Educației.
Practic, a fost așa:
- Am vorbit cu cei din Oradea după primul semestru an 1. Mi-au dat acceptul verbal, dar mi-au zis să vin după ce se termină semestrul 2.
- La început de iulie am sunat în Oradea și am discutat situația mea. Ei mi-au spus ce acte vor de la mine. Am stabilit data când merg la ei, ca să analizeze dosarul (copiile tuturor actelor din dosarul meu din Craiova + copii la actele personale + declarație că nu dețin buletin românesc + ordinul de la minister conform căruia am fost admisă).
Sfaturi:- e bine să ai copii legalizate la absolut toate actele;
- declarația pe proprie răspundere trebuie să fie făcută la un notar din România și să cuprindă fraza „declar pe proprie răspundere că nu dețin carte de identitate eliberată de către autoritățile din România” – pe lângă declarația aia de la admitere mai trebuie și aceasta.
- Ordinul: eu am obținut acest ordin timp de vreo 10 zile. Acest ordin nu este pur și simplu lista celor admiși în anul în care ai fost admis. Acest ordin este trimis de la Ministerul Educației din România direct către universitățile din țară. Ordinul este compus din 2 părți. Prima pagină unde scrie ORDIN și apoi Anexa, adică lista studenților. Teoretic acest ordin ar trebui să fie printat și adăugat la fiecare dosar în parte, practic, poate fi oriunde în universitate. Dacă ești norocos și-l ai în dosar, felicitări. Dacă nu, spor la căutat. Eu am încercat să fac rost de ordin direct de la cei de la minister, însă degeaba, au zis că universitatea este obligată să-l dea și sigur este la universitate. Apoi am tot trecut pe la secretariat și decanat ca până într-un final să se găsească acel ordin la rectorat.
- Toate actele în regulă. Urmează completarea unui formular (eu l-am primit de la univeristatea din Oradea). Acesta se completează în 2 exemplare.
- Etapa semnăturilor. Pe aceste 2 formulare trebuie să semneze șefii din ambele universități. În cazul meu, secretara din Oradea care s-a ocupat de mine și de dosarul meu a rezolvat și semnăturile. Eu doar am mers și am luat formularele și toate actele anexate. A urmat partea veselă. Cerșitul semnăturilor din universitatea de unde plec.
Atenție! E necesar să te grăbești puțin, eu am ajuns pe 31 iulie în Craiova (din 1 august e vacanță în toate universitățile). În cazul meu a trebuit să semneze cei de la secretariat, decanul și rectorul.
Sfaturi:- În caz că nu găsești persoana care trebuie să semneze, sunt și alte persoane în universitate, care au drept de semnătură. Adică, dacă ajungi la ușă și ți se spune că „d-nul cutărescu nu este, veniți peste o lună”, nu pleca. Cere să semneze persoana cu drept de semnătură (sunt mai multe, pe cineva tot găsești pe loc).
- În caz că nu te lasă să intri la cineva „mai mare” gen d-nul rector, folosește-te de cei din jur. De exemplu, lângă rectorat sunt multe cabinete cu prorectori și mulți alți oameni importanți. Bate la ușă, spune problema, și ei te vor trimite la rector, astfel ajungi la cabinetul omului și zici la secretară că vii de la șeful mai mic și ai de semnat asta. La mine a funcționat.
- Cere-ți drepturile folosind combinația de curaj și smerenie.
- Semnăturile au principiul de la mic la mare. Rectorul nu semnează dacă ceilalți nu au semnat.
- Retragerea actelor de la universitatea de unde pleci. După ce am avut toate semnăturile, am mers la secretariat și mi-am retras originalele din dosar, și în loc a fost pus formularul (doar un exemplar) cu toate semnăturile. Celalalt exemplar, semnat, împreună cu actele în original și alte acte pe care le-au cerut cei din Oradea (am scris mai sus despre ele) au plecat la secretariatul Universității din Oradea.
- Avem acceptul universățitilor, urmează să primim acceptul ministerului.
La această etapă ministerul, teoretic, nu ar trebuie să refuze transferul. Pasul acesta este mai mult o chestie birocratică. Atâta timp cât universitățile s-au înțeles, pe cei de la minister nu-i interesează prea mult. Eu nu am auzit sa fie refuzat cineva, totuși s-ar putea să fie și astfel de cazuri.
Bun, Universitatea din Oradea și-a luat angajamentul să trimită personal dosarul meu la Ministerul Educației (dar am înțeles că nu este obligația universității să facă acest lucru). Ministerul Educației, după ce analizează dosarul, emite și trimite un alt ordin de accept al transferului.
Se pare că totul e bine, dar toutși a intervenit o problemă. Dosarul meu a fost trimis către minister la început de septembrie, dar răspunsul nu venea. Există și o dată limită până când poate fi trimis dosarul de transfer, informația poate fi găsită pe site-ul ministerului. Atât eu cât și cei de la universitate am dat telefoane și email-uri către minister, ca într-un final ei să trimită un ordin nominal provizoriu (eu nu l-am văzut, doar mi s-a spus că gata, sunt admisă și am toate drepturile de student în cadrul universității din Oradea).
Niște sfaturi la final de articol: să ai multă insistență, răbdare și să te documentezi bine. Trebuie sa cunoști și să consulți cât mai des metodologia anului tău, chiar e bine să o ai la tine printată pentru că ar putea să existe situații când ai nevoie să te consulți cu metodologia sau să arăți persoanelor interesate.
PS: Locul la buget și bursa de 65 euro nu se pierd.
Permis de ședere temporară pentru elevi și studenți în România
Permisul de ședere temporară este un act emis de statul Român care permite cetățenilor străini să se afle pe teritoriul României mai mult decât ar putea sta în baza vizei sau în baza pașaportului biometric. De aici rezultă că un cetățean Român nu poate să obțină permisul de ședere. Precizez acest lucru deoarece mai multe persoane, care au Certificatul de Cetățenie Română, sau care au deja Certificatul de Naștere, încearcă să obțină permisul de ședere și sunt dezorientate când află că nu pot să facă acest lucru. Despre cei cu Cetățenie Română voi aminti mai târziu, dar acum să trecem la străini.
Trebuie să știi că permisul poate fi obținut de cetățenii străini care au intrat în România în baza vizei de lungă ședere (viză de tip D). Perfectarea sau prelungirea permisului se poate face pentru o perioadă de 1-5 ani, prin depunerea unei cereri însoțite de o serie de documente solicitate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în funcție de scop.
Important este să știi că trebuie să depui actele pentru permis cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea permisului de ședere anterior sau înainte de expirarea vizei. Altfel trebuie să scrii explicație de ce ai venit mai târziu sau trebuie să plătești amendă. În cel mai rău caz, dacă deja expiră sau a expirat actul anterior, vei fi nevoit să revii în țara de reședință, să faci o viză nouă și numai atunci să te întorci pentru a face permis.
Silviu Cugut: Toate aspectele de viață a studentului în Suceava
Salutare, voi scrie despre perioada mea de licență din orașul Suceava, Universitatea Ștefan cel Mare, specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor, și anume, primii 3 ani de studenție. Cred că experiența mea este un pic mai deosebită, deoarece mă număr printre cei care au intrat direct la facultate, la cu taxă. Prin consulat nu am reușit, pentru că am avut note cam mici.
Bani
Cheltuielile anuale a unui student la cu taxă au fost de circa 4000 euro (cazare, permis de ședere, taxa anuală pentru studii și bani de buzunar). Poate unii se întreabă de ce am decis să intru la cu taxă, cred că raspunsul este evident: diploma recunoscută, oameni, cultură nouă… suntem la fel, dar în același timp atât de diferiți.
Student basarabean în Iaşi: despre cămine, universitate şi metode de a câştiga bani
Bună, acest articol este despre prima perioadă de studenţie în oraşul Iaşi, Universitatea Alexandru Ioan Cuza.
Prima zi
Ora 5:30 dimineța, am plecat singur la gară, cu un bagaj foarte mare, am luat rutiera și am pornit. Am ajuns în Iași pe la 10 dimineaţa, m-am oprit chiar în fața universității Alexandru Ioan Cuza, prima impresie a fost un wow. Merg la secretariat să cer cazarea, foarte primitori! Mă pornesc spre cămin, plouă… eu fără umbrelă, știam că de la universitate până la cămin sunt 2,5 km, aşa că fără să gândesc mult iau un taxi, 10 RON pentru 2,5 km (în gînd îmi zic, Bun venit în România) ajung la cămin şi mă cazez.
Căminul
Din toate căminele universității bineînţeles al meu era C4. În cameră 5 persoane, condițiile nu sunt cele mai bune, dau să deschid dulapul rămân cu ușa în mână, la propriu. În bucătărie cu siguranță găsești loc pentru tigaia cu cartofi prăjiți. Paturile scârție, dacă vrei să te așezi pe pat trezeşti toată camera. Sfat pentru cei care se vor caza în acest cămin: neapărat să cumpăraţi frigider și router altfel viață veţi avea. Mână de la mână iese ieftin. Internetul are viteză bună dar în anumite zile se întrerupe. Muzică şi strigăte pe coridor seara și noaptea mai mereu. Românii mai des strigă la beții. În cămin sunt şi moldoveni, şi români, dar nu sunt fete.
Procedura de admitere la Masterat în România pentru etnici români din Republica Moldova
Studiile sunt o activitate prioritară pentru cel care tinde necontenit spre succes, cunoaștere și afirmare proprie. Dar admitem că nu te mulțumești cu ceea ce ai cucerit până acum și vrei să-ți depășești propriile limite. Uite aici unu mini ghid pentru un potențial masterand în România.
Informaţiile din acest articol sunt inspirate din propria experiență și au fost testate în timpul admiterii la Universitatea din București, Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării, anul 2015.
Există 4 scenarii pentru viitorii masteranzi în România:
Scenariu 1:
Eşti absolvent de licenţă în Republica Moldova şi nu ai cetăţenie română sau ai cetăţenie dar nu ai buletin românesc.
În acest caz poţi să te înscrii la facultate numai la contract. Poţi să alegi orice universitate, privată sau de stat, cert este că nu ai nicio şansă să înveţi la buget în România. Dacă totuşi ai cetăţenie, este obligatoriu să ai şi buletin.
Crezi că reuşeşti să îţi faci buletinul? Dacă da, atunci evoluezi până la scenariul 2.
Scenariu 2:
Eşti absolvent de licenţă în Republica Moldova şi ai cetăţenie română, inclusiv buletin de identitate românesc.
Dacă faci parte din această categorie, poţi să te înscrii la buget în România dar ai nevoie de echivalarea diplomelor. Precizez că aplici pentru locuri de români, ca orice cetăţean al acestui stat. Articolul ce urmează este destinat acestei categorii de oameni. Pentru detalii citeşte articolul de mai jos.
Scenariu 3:
Eşti absolvent de licenţă în România dar nu ai cetăţenie română ori o ai dar nu deţii un buletin românesc?
Atunci te poţi înscrie pe un loc la buget alocat Etnicilor Români. Admiterea se face direct la universitate, se susţine şi examenul de admitere, iar locurile sunt separate, destinate numai moldovenilor din aceeaşi categorie. Pentru mai multe detalii despre actele necesare sau despre locurile alocate te adresezi la secretariatul facultăţii unde vrei să te înscrii, dar în principiu setul de acte este similar cu actele pe care le prezintă românii.
Dacă crezi că reuşeşti să obţii buletin românesc până începe perioada de admitere, atunci nu ai ce căuta pe această pagină. După ce primeşti buletinul te încadrezi în categoria de români, cei mai obişnuiţi români, iar informaţiile despre admitere le afli la fel cum fac şi românii.
Scenariu 4:
Eşti absolvent de licenţă în România şi ai buletin românesc.
Dacă te regăseşti în această categorie, atunci nu mai înţeleg ce cauţi pe pagina aceasta? Informaţia e pentru moldoveni. Dacă ai toate actele româneşti, nu mai contează a doua cetăţenie, cea moldovenească, eşti român şi cu asta basta. Spor la admitere! Ceilalţi să citească mai departe.
Sfaturi pentru absolvenţii de liceu din Moldova (video)
În prima sâmbătă din februarie în majoritatea liceelor din Republica Moldova (poate şi din alte ţări) elevii din clasa a 12-a organizează evenimentul întitulat „Întâlnire cu absolvenţii”. Cei care au absolvit îşi revăd foştii colegi iar cei care urmează să absolvească îi interoghează pe cei mai mari despre examene, facultate, carieră profesională, etc.
Eu în ultimii câţiva ani nu am avut posibilitatea să ajung la acest eveniment, în schimb m-au contactat viitorii absolvenți ai Liceului Teoretic Varnița și m-au rugat să le dau nişte sfaturi despre ce să facă după absolvire. Cred că şi pentru cititorii blogului meu ar fi utilă această informaţie, aşa că o găsiţi mai jos sub formă de text, sau pentru cei cărora le este lene să citească, la sfârşit de articol găsiţi video cu acelaşi mesaj.
Înainte de toate aș vrea să vă spun două vorbe despre mine, pentru a întări baza sfaturilor care vor urma.
Strategia de NEpromovare Durex în România
Sunt Web Developer la GoodAfternoon.ro. Împreună cu colegii mei dezvoltăm site-ul pentru o companie care, pe scurt, vinde prezervative, lubrifianţi şi geluri intime. Nu scriu denumirea companiei deoarece nu contează la această etapă. Pentru un brand din domeniul sexului este greu să faci o campanie de promovare, iar publicitatea pe Google şi Facebook impun tot felul de restricţii.
M-am gândit să analizez brandul Durex. De ce acest brand? Deoarece este cel mai mare de pe piaţă şi am o imagine potrivită pentru această postare.
Primul lucru pe care l-am găsit în Google este campania „Durex LoveVille”. Pe scurt: în cadrul campaniei au participat 13 oraşe din regiunea balcanică, dintre care cinci sunt în România. Timp de trei luni s-au calculat câte prezervative (indiferent de brand) au fost cumpărate în fiecare dintre aceste oraşe. Oraşul în care s-au cumpărat cele mai multe prezervative a devenit capitala petrecerii LoveVille organizată de Durex.