Articole cu Tagul: liceu

Sfaturi pentru absolvenţii de liceu din Moldova (video)

În prima sâmbătă din februarie în majoritatea liceelor din Republica Moldova (poate şi din alte ţări) elevii din clasa a 12-a organizează evenimentul întitulat „Întâlnire cu absolvenţii”. Cei care au absolvit îşi revăd foştii colegi iar cei care urmează să absolvească îi interoghează pe cei mai mari despre examene, facultate, carieră profesională, etc.

Eu în ultimii câţiva ani nu am avut posibilitatea să ajung la acest eveniment, în schimb m-au contactat viitorii absolvenți ai Liceului Teoretic Varnița și m-au rugat să le dau nişte sfaturi despre ce să facă după absolvire. Cred că şi pentru cititorii blogului meu ar fi utilă această informaţie, aşa că o găsiţi mai jos sub formă de text, sau pentru cei cărora le este lene să citească, la sfârşit de articol găsiţi video cu acelaşi mesaj.

sfaaturi-absolventi-liceu

Înainte de toate aș vrea să vă spun două vorbe despre mine, pentru a întări baza sfaturilor care vor urma.

Admitere în România – întrebări şi răspunsuri

Cum cauţi mai repede întrebarea de care ai nevoie:

1. Apeşi Ctrl+F pe tastatură;

2. În spaţiul care a apărut introduci cuvântul cheie. Ex.: „cetăţenie”, „foaie matricolă”;

3. Apeşi Enter şi vezi unde apare cuvântul cheie în text, dacă nu e întrebarea potrivită mai apeşi Enter până găseşti întrebarea de care ai nevoie ori până ajungi la sfârşit de pagină.

Rog să citiţi atent, în comentarii nu răspund la întrebări care se regăsesc pe această pagină.

 

Care este formula de calcul a mediei? Câte locuri sunt la universitatea x sau facultatea y? Când se depun dosarele?

INSIST să deschideţi şi să citiţi metodologia, veţi fi surprinşi să aflaţi că metodologia conţine practic toată informaţia de care aveţi nevoie.

Pentru elevi trebuie acordul ambilor părinţi? Ce fac dacă un părinte este plecat peste hotare?

Minorii au nevoie de acordul ambilor părinţi (dacă sunt în viaţă) sau al tutorelui legal.

 În cazul în care un părinte este în străinătate el trebuie să facă la notar declaraţiile necesare şi să le trimită în original acasă. După asta actele vor fi traduse în limba română la birou autorizat de traduceri (în cazul în care sunt în altă limbă) şi legalizate.

De câţi bani ai nevoie ca să conectezi liceul la internet?

in internet de pe telefon la ore

Aţi citit ştirea „Liceul din satul Sălcuţa, raionul Căuşeni, asigurat cu reţea Wi-Fi”? Mi-am făcut un cucui pe frunte de la mega facepalm-urile în urma lecturării acestui articol. Hai să analizăm acest articol pentru a înţelege de ce aşa ceva este posibil doar în ţara de minuni.

„Cu susţinerea MTIC şi a ÎS „Poşta Moldovei”. Corect am înţeles, legătura dintre liceu şi MTIC a fost asigurată de către Poşta Moldovei”, pe telefon e scump? De ce era nevoie de această susţinere? Cu ce Ministerul Tehnologiei, Informaţiei şi Comunicaţiilor a putut să ajute liceul „Meşterul Manole” din satul Sălcuţa, r-ul Căuşeni, cu cei 4000 de lei?

Costul proiectului este de peste 4000 de lei. Ce puteai să faci cu aceşti bani? De ce era nevoie anume de reţea fără fir? Un Router Wi-Fi pentru a crea reţeaua costă până la 700 lei, un Wi-Fi adaptor costă în jur de 200 lei, iar pentru 13 computere vom cheltui peste 2600 lei, adunăm şi conectarea la internet şi ajungem la o sumă sub 4000 de lei, însă apropiată, pentru a face economie de bani la urma urmei puteau să cumpere la fiecare dintre cele 13 computere câte un USB modem de a Unite şi cheltuiau 1300 lei, aveau internet asigurat pentru o lună şi de ceilalţi bani mai plăteau internetul încă pentru 2 luni înainte. Dacă totuşi erau hotărâţi să-şi pună Wi-Fi atunci cumpărau un Flybox cu 300 lei de la Orange sau cu 400 lei un Router 3G Wi-Fi de la Moldcell, aceste 13 computere le conectau prin fir pentru a face economie de bani iar Wi-Fi lasă să fie, că dacă profesoara de informatică vine cu laptop-ul la şcoală să stea şi ea pe net.

Lucrările de construcţie a reţelei W-Fi au fost efectuate de un absolvent al clasei a 12 pe nume Veaceslav Creţu. Tânărul este finalist al concursului naţional “iTineret – Viitorul începe cu tine”. Construcţie a reţelei? Băiatul visează să lucreze la construcţii în Moscova? La noi copiii de clasa a 7-a ştiu cum se conectează un router şi un adapter pentru a crea reţea Wi-Fi, să înţeleg că ei merită să ajungă în finala concursului iTineret?

Liceul din satul Sălcuţa, r-ul Căuşeni, dispune în prezent de 13 computere conectate la rețea Wi-Fi… şi de câteva zeci de telefoane care au ieşire la Odnoklassniki şi Facebook în timul orelor, cred că pentru asta era nevoie de reţea fără fir, sau ce computere vroiau ei să conecteze la această reţea? Pentru cele 13 computere o conectare prin fir nu era mai sigură sau ei nu ştiau că prin fir viteza e mai mare decât la conectarea fără fir?

Acest articol este exagerat şi plin de ironie. Sper Veaceslav Creţu să-şi găsească viitorul în domeniul TIC, liceul să se bucure de internet iar Ministerul Tehnologiei, Informaţiei şi Comunicaţiilor să fie mai atenţi la banii cetăţenilor şi să nu-i arunce în vânt că tocmai din acest motiv am şi scris articolul.

De ce nu e bine să faci liceul în România?

unde sa merg la liceu

Acest articol este adresat elevilor din Republica Moldova care au terminat clasa 9 şi vor să meargă la liceu în România. Fiecare vară după ce au dat ultimul examen, absolvenţii de gimnaziu se gândesc unde să meargă mai departe: la cel mai apropiat liceu, în localitatea vecină (pentru oraşe: în alt capăt de oraş) unde sunt condiţii mai bune sau în România că sunt licee bune, profesori calificaţi, diplomă de tip european şi nu în ultimul rând mai departe de părinţi.

Până la urmă tot copiii decid unde să înveţe iar părinţii nu ştiu decât să-şi dea acordul şi să pună semnătura pe cererea de admitere. Sunt convins că elevii (minori) trag concluzii în necunoştinţă de cauză, ei nu cunosc ce-i aşteaptă, ei vor doar să fie independenţi iar vama dintre ei şi părinţi e cea mai simplă metodă. Părinţii, nici ei nu-şi dau seama ce va fi acolo, peste Prut, alţi elevi care deja învaţă în liceele Române vor spune că unde învaţă ei e cel mai bine, oare va spune cineva că „am fost prost, am făcut o greşeală, hai, râdeţi de mine dar odrasla nu o daţi acolo”?! Eu sper ca absolvenţii de gimnazii şi părinţii lor să citească acest articol şi să mai gândească o dată înainte de a acţiona.

Motive de ce nu ar rămâne în ţară, în satul sau oraşul natal se găsesc o mulţime însă eu am venit cu câteva argumente de ce ar trebui să rămână copilul acasă şi să nu meargă în străinătate:

Departe de părinţi şi de casă. Copilul de 16 ani trebuie educat, are nevoie de atenţia părinţilor chiar dacă el spune că e mare şi vrea să fie independent. De la cine va primi copilul educaţie după patru ani de viaţă la cămin, înconjurat doar de alţi copii de aceeaşi vârstă şi cu aceiaşi gândaci în cap? Profesorii pentru ei sunt doar nişte strajnici, liceul şi căminul e o închisoare iar viaţa e un joc, ei caută să fugă de la ceea ce-i înconjoară, să descopere ceva nou şi interzis.

Viaţa în cămin. Nu se compară viaţa în propria casă, unde ai crescut şi unde cunoşti fiecare treaptă cu căminul de la liceu unde stau în cameră între 3 şi 6 persoane care caută să asculte muzică, să privească un film, să vorbească la telefon sau să mai iasă la toaletă. În aceste condiţii nu poţi nici să dormi şi nici să înveţi.

Alimentaţia incorectă. Puţine licee şi cămine care au propria cantină şi asigură copilul cu hrană sănătoasă cel puţin 2 ori pe zi, mai des se întâlnesc cazuri când liceenii trebuie să-şi cumpere de la magazin sandwich-uri, covrigi şi cola iar în timul liber să gătească la reşou în camera de cămin. Gătitul iarăşi mănâncă din timp (acasă mama are grijă să fie mâncare caldă pe masă) iar în majoritatea căminelor este interzis să porneşti reşoul în cameră. Până la urmă alimentaţia incorectă poate duce la diferite boli ce apar chiar din primul an de liceu.

Drumul lung şi costisitor. De regulă elevii mult nu rezistă şi de la prima vacanţă pleacă acasă la părinţi, drumul până în Moldova e lung iar timpul costă bani. În altă ordine de idei nu orice părinte îşi permite să facă el un drum până la odrasla sa ca să vadă condiţiile de la cămin, să vadă liceul şi profesorii pentru a se convinge că totul e bine.

Un an din viaţă pierdut. În Republica Moldova şi în România liceul se termină după clasa a 12-a însă în România liceul începe de la clasa a 9-a şi durează 4 ani atunci când în Republica Moldova liceul durează 3 ani şi începe de la clasa a 10-a. Un elev care a terminat clasa a 9-a în Republica Moldova şi va merge la liceu în România va fi obligat să mai repete o dată clasa a 9-a, adică va învăţa cu un an mai mult. Viaţa şi aşa e scurtă, după părerea mea nu se merită să mai stai un an în liceu plus la asta nu e comod să fii cu un am mai mare decât toţi colegii de liceu sau nu cred că eu uşor să vorbeşti cu foştii colegi de gimnaziu care fac primul an de facultate şi să le spui că anul acesta abia termini liceul.

Riscuri mari la examenul de BAC. În Republica Moldova BAC-ul l-au promovat practic toţi absolvenţii de liceu iar în România, în anul 2011 examenul l-au promovat în jur de 50% dintre liceeni, ceilalţi au avut note sub 5 şi vor mai pierde un an din viaţă până vor mai avea o şansă să susţină examenul şi să intre la facultate.

Studiile universitare. Dupău liceu urmează facultatea, cei care au terminat liceul în România vor participa la un concurs de admitere separat decât românii, de exemplu în anul 2012 ministerul a acordat absolvenţilor moldoveni cu BAC-ul în România 500 de locuri la toate universităţile din ţară iar studenţilor cu BAC-ul în Republica Moldova – în jur de 2300 de locuri. O altă diferenţă e că cei cu BAC-ul în România vor depune actele direct la universitate şi vor plăti taxa de înscriere.

Mai există argumente pe care puteam să le menţionez însă m-am limitat la acestea, cred că le-am trecut pe cele mai importante. Dacă cineva vrea să mă susţină sau să mă contrazică poate să scrie un comentariu la acest articol.

TVC: Moldova – Ţara de minuni

Nu mai ţin minte din ce clasă joc TVC, echipa „Doina” a clasei a nuştiucât-a Real a fost prima pe liceu (laudă + nostalgie) şi echipa „Varniţa-Tranzit” a liceului teoretic Varniţa a fost prima pe raionul Anenii Noi, bineînţeles că atunci când eram şi eu în echipă, aşa că şi acesta e un motiv pentru care iubesc TVC-ul.

Pentru cei ce nu ştiu, TVC e un joc / concurs teatral-umoristic adoptat de la concursul rusesc КВН. Anul acesta în raionul Anenii Noi s-a desfăşurat etapa anului 2012 şi sâmbătă, pe 28 aprilie, am avut şi eu plăcerea să văd finala cu tema „Moldova – Ţara de minuni”. În finală au ajuns echipele: „Farmazonii” din satul Bulboaca; „Terminal” din Puhaceni; „Varniţa-Tranzit” din Varniţa şi „Triumf” din  Hîrbovăţ. Locurile au fost ocupate în aceeaşi ordine. Uite aici şi filmarea jocului:

Destinaţia zilei: liceul românesc din Varniţa

Liceul Teoretic Varnita

În toamna acestui an am avut drept oaspete pe Dan Mareş, bun prieten din Bucureşti, căruia i-am arătat Varniţa, Benderul şi Tiraspolul. La reîntoarcerea în Bucureşti am povestit cele văzute şi trăite prietenilor lui. Mihai Buzea, unul dintre ascultătorii povestirilor noastre, care scrie pentru revista Caţavencii, inspirat din cele auzite şi nu fără ajutorul iubitului Google a scris el o istorioară despre Liceul Teoretic Varniţa. Am preluat acest articol de pe site-ul revistei deoarece mi-a părut genial (pentru cei ce ştiu mai bine: să-l iertaţi pe autor pentru unele idei eronate).

„Pentru iubitorii de turism exotic, Varniţa e destinaţia perfectă, din atât de multe puncte de vedere că nici nu are rost să le enumerăm. De ajuns acolo nu e greu, poate fi însă greu să mai şi pleci, dacă eşti rău de gură şi ai ghinion: de la Chişinău o iei spre Tighina, te îndrepţi vijelios spre punctul de trecere spre Transnistria, treci de vameşii Republicii Moldova, treci şi de „pacificatorii” ruşi (băieţii din armata a 14-a, sunt de treabă, nu-ţi fac probleme), şi înainte de a ajunge la vameşii transnistreni, faci stânga şi dai de oraşul Varniţa.

L-am numit intenţionat „oraş”, pentru că locuitorii au apucături urbane (stau la bloc, freacă netul, etc), deşi aşezarea e mai degrabă un sat, sau, şi mai precis, un cvartal de blocuri plantat în no man’s land, cumva în suburbiile Tighinei (dar la distanţă). Nu e singura curiozitate de-aici: „Noi plătim gazul în ruble transnistrene şi curentul în lei moldoveneşti!”, afirmă  localnicii, cu o mândrie ciudată (la gaz metan e de înţeles, că îi costă la a zecea parte din preţul pieţei; dar la curent?!). Tehnic vorbind, Varniţa aparţine Transnistriei, la fel ca Tighina (sau „Bender”, cum îi spun ei oraşului), deşi e pe malul drept al Nistrului; în practică, autorităţile de la Tiraspol nu au putere aici. Dar nici cele de la Chişinău, aşa că românii din Varniţa sunt, probabil, singurii români fericiţi din toată lumea asta – măcar că-s prinşi la mijloc, într-un conflict absurd şi îngheţat, lor nu le poate spune nimeni ce să facă: ei fac ce au chef, nimic mai mult, nimic mai puţin. Cu minoritarii ruşi se înţeleg perfect, pe ţigani i-au convins să fie cuminţi (nu ştiu cum au făcut), preţurile sunt mici, pensiile sunt plătite cu aurul Moscovei, cei plecaţi la muncă în România şi în Europa trimit bani acasă, ce să mai vorbim, trai pe vătrai. Atâta doar că nu prea vine nimeni pe la ei, asta îi doare. Pe de altă parte, ruşii care ajung aici sunt uluiţi de calitatea literară a rusei vorbite de românii din Varniţa („Voi vorbiţi frumos, nu ca ţăranii ăştia de ucrainieni!”), iar românii de calitatea românei: „Cum de vorbiţi aşa de bine şi fără nici un pic de accent?”, îi întrebi, iar ei te duc să-ţi arate liceul lor, mândria oraşului. Şi cam au dreptate, chiar dacă e cu dus şi-ntors: ce este University of California pentru Berkeley este Liceul Teoretic pentru Varniţa. Adică, fără liceu, Varniţa e nimic, cum e şi Berkeley fără universitate.”

Weekend la Varniţa

Picnic la Varnita in weekend

Un WeekEnd de neuitat va rămâne în memoria tinerilor din satul Varniţa. În parteneriat cu administraţia Liceului Teoretic Varniţa, Consiliul Local al Copiilor şi Tinerilor şi cu susţinerea Administraţiei Publice Locale şi a Agentului Economic Aurel Pîrău, membrii Asociaţiei de Tineret „Şansa” şi tinerii voluntari ai acesteia, în zilele de odihnă, mai exact pe 20 şi 21, august am organizat un şir de activităţi cu caracter neformal.

Pentru a da o nuanţă mai aprinsă weekend-ului, am invitat şi oaspeţi din afara localităţii: Ana Braghiş din satul Ulmu, raionul Ialoveni, este reprezentantă al Clubului de Tineret „Pro Young”; un alt oaspete Rodion Guştiuc, redactor-prezentator la compania „TeleRadio Moldova” a profitat de invitaţie şi a luat interviu de la tinerii activi din sat; încă doi tineri din Chişinău, entuziasmaţi de ceea ce a avut loc la Varniţa, au fost alături de noi participând la toate activităţile preconizate pentru weekend.

Agenda pentru aceste două zile a început cu o vizită la cinematograful „Tiraspol”, a urmat o plimbare prin centrele oraşelor Tiraspol şi Bender (Tighina) iar seara am mers cu toţii la rug pe malul râului Nistru. În cea de-a doua zi, după un live în cadrul emisiunii de radio „Weekend cu Tine” pe Radio Moldova Muzical, a urmat un picnic la „Cetatea de Aur” din satul Varniţa. Picnicul a fost organizat pentru voluntarul de la Corpul Păcii, Michael Houdyshell, ce se află de două săptămâni în Varniţa, aceasta a fost o bună metodă pentru Micheal de a petrece timpul într-o atmosferă neoficială alături de tinerii din Varniţa, cu care va „lucra” următorii doi ani.

Am fost unul dintre organizatorii acestui eveniment. Analizând feedback-ul oaspeţilor şi celorlalţi tineri care au fost alături de mine aceste 2 zile, pot spune cu siguranţă că ne-a reuşit să realizăm toate obiectivele stabilite.

Forţa Junimii, Radio Moldova, 22.08.2011:

Weekend cu Tine, Radio Moldova Muzical, 21.08.2011:

Elevii de la sate pleacă în România

Astăzi, 12 august 2011, au apărut rezultatele admiterii pentru elevii din Republica Moldova la studii în instituţiile preuniversitare din România. În jur de 640 elevi vor studia în clasa a 9-a în România. La prima vedere sunt puţini elevi, în comparaţie cu numărul de locuri oferite şi deloc nu-mi pare straniu, în Moldova e mai simplu de susţinut BAC-ul, mai ales că liceul îl faci doar 3 ani şi eşti acasă unde părinţii te hrănesc, te dădăcesc. Ce să zic, eu aş sta acasă şi n-aş băga mâna-n foc.

În situaţia aceasta mă miră alt ceva: cei mai mulţi elevi admişi în România sunt de la sat. De fapt nu e de mirare, se închid liceele, elevii sunt nevoiţi să plece în localităţile vechine, în cele mai apropiate oraşe sau la capitală. Decât aşa, mai bine să faci liceul în România şi să mai primeşti şi bursă de la statul Român, nu?

Nu vreau să mă plâng pe politicieni, pe Ministerul de Învăţământ sau pe părinţi. Nu critic pe nimei. Eu pur şi simplu mă împart cu propriile observaţii. Ca să nu ziceţi că tot ce am scris mai sus sunt doar vorbe-n vânt, vin cu exemplul raionului Anenii Noi:

Instituţia de învăţământ Numărul de elevi admişi în România
Gimnaziul Speia 12
Liceul Teoretic „M. Eminescu” Anenii Noi 7
Şcoala Medie Şerpeni 7
Liceul Teoretic Gura Bîcului 7
Liceul Teoretic „Olimp” Puhăceni 5
Şcoala Medie Delacău 3
Liceul Teoretic „Anton Guzun” Bulboaca 1
Gimnaziul Todireşti 1
Gimnaziul Botnăreşti 1
Gimnaziul Teliţa 1
Liceul Teoretic „Emil Nicula” Mereni 1
Total 46

Din gimnaziile, şcolile medii şi liceele de la sate pleacă mai mulţi copii decât din centrul raional. De ce? În Anenii Noi a fost şi mereu va fi cel puţin un liceu (de fapt sunt 3), elevii oricum vor sta acasă. Elevii din alte localităţi, decât să trăiască într-un cămin fără condiţii din Anenii Noi sau din Chişinău, mai bine pleacă în România.

Rezultatele admiterii pentru elevii din Republica Moldova le găsiţi pe pagina Admitere în România 2011-2012.

Ultimul sunet 2011 în Varniţa şi Bender (Video)

ultimul sunet 2011 Liceul Teoretic Varnita si Alexandru cel Bun

Sursa TRM.md | Măreşte poza!

Sfârşitul primăverii are o semnificaţie deosebită pentru fiecare copil, 31 mai, ultima zi a primăverii, în toate şcolile, liceele şi gimnaziile din ţară are loc sărbătoarea Ultimului Clopoţel. Liceul Teoretic Varniţa şi Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din Bender au întâlnit această sărbătoare alături de Liliana Palihovici, actualul Vicepreşedinte al Parlamentului.

Postul TV Moldova1 a transmis un reportaj la Mesagerul de seară despre ultimul sunet la aceste două licee, reportajul a fost publicat pe site-ul oficial trm.md sub numele „Şcolile din stânga Nistrului”, nu apuc în această zi de sărbătoare să critic compania Tele Radio Moldova însă totuşi voi veni cu o obiecţie în adresa lor argumentându-le că oraşul Bender (Tighina) şi satul Varniţa se află pe malul drept al râului Nistru, respectiv şi liceele sunt pe malul drept. Luând în considerare că reporterii au ales acest titlu pentru a pune accent pe atmosfera tensionată de la noi raportându-se la noţiunea de „teritoriu din stânga Nistrului”, le putem ierta această greşeală.

Totuşi unii elevi din Liceul Teoretic Varniţa, după careu, au preferat să se distreze până seara cu colegii în oraşul Bender, chiar dacă pentru asta e nevoie să traverseze vama. La fel şi elevii din Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” s-au simţit destul de confortabil plimbându-se prin oraşul „transnistrean” chiar dacă unii dintre absolvenţi ai claselor a 9-a şi a 12-a aveau pe ei panglici în culorile tricolorului român.

Îmi amintesc anii de liceu, când după careu mergeam cu colegii la plimbare prin Bender, noi şi colegii noştri din Liceul „Alexandru cel Bun” eram unicii care ne deosebeam pe străzile oraşului deoarece liceele cu predare în rusă au ultimul sunet pe 25 mai. Uneori mă frământa întrebarea, cum de forţele de securitate transnistrene nu se iau de noi? Acum întrebarea asta e şi mai neclară pentru mine, după ce am analizat situaţia din satul Corjova, unde miliţia transnistreană a interzis arborarea Drapelului şi intonarea Imnului Republicii Moldova la sărbătoarea Ultimului Clopoţel.




Antoci Anatoli la concursul iTineret 2011

ITineret Antoci Anatoli

Concursul Speed key press KEYBOARD

Antoci Anatoli este student la Universitatea Tehnică din Moldova, Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică, anul 1. El este unul dintre cei 120 finalişti ai concursului iTineret 2010, prima ediţie. Principial şi hotărât, Anatoli vine cu un nou proiect „Speed key press KEYBOARD” pentru a cuceri participanţii şi organizatorii concursului „iTineret – Viitorul începe cu tine” din acest an.

În cea de a doua ediţie a concursului iTineret Anatoli va participa cu un web-site amplasat pe reţeaua locală. Site-ul a fost creat cu scopul de a spori succesele de tapare la tastatură a elevilor din instituţiile de învăţămînt. Principiul de lucru: baza de date se află pe serverul principal. Rezultatele testului efectuat pe computerile conectate la reţea se înregistrează în baza de date de pe server. Pentru a vedea prezentarea video a acestui proiect citiţi acest articol în întregime.

Funcţionalitatea proiectului a fost testată pe participanţi reali în cadrul unui concurs organizat în Liceul Teoretic Varniţa. La concurs au putut participa elevi din toate clasele, pentru a motiva elevii să participe la concurs, Anatoli a oferit premii pentru primele locuri: de la cel mai straniu mouse care se îmbracă pe deget până la cartele de reâncărcare Moldcell, la fel concursanţii au primit diplome cu ştampila şi semnătura directorului liceului. Un al motiv pentru care au participat elevii a fost spiritul de concurenţă, fiecare elev dorea să fie primul în cercul său de prieteni, primul din clasă sau cel mai tare din liceu.

Elevii au avut la dispoziţie un minut pentru a introduce de la tastatură cuvintele ce apăreau pe ecran, pentru test au fost folosite cele mai frecvent utilizate cuvinte din limba Română. Elevii au avut la dispoziţie mai multe încercări iar programul automat selecta cel mai bun rezultat al fiecărui participant. Punctajul final se formează conform unui algoritm unde se ia în calcul numărul caracterelor introduse de la tastatură, numărul de cuvinte corecte şi numărul de cuvinte greşite.  Structura site-ului a permis monitorizarea imediată a concursului şi a fost uşor asimilată de elevi care s-au familiarizat cu toate opţiunile.

Site-ul este alcătuit din două părţi: